Podgoria Panciu

Pozitia geografica a Romaniei cat si relieful sau deosebit de variat, cu numeroase siruri de dealuri si coline orientate de la Nord spre Sud si de la Est spre Vest, deschid adevarate amfiteatre de lumina in care vita de vie reuseste sa exprime in rod toate insusirile ei.

Intr-un asemenea cadru natural in care se spune ca in timpuri stravechi petreceau laolalta zeii, profetii si stramosii nostrii, se afla Podgoria Panciu.

Situata la curbura muntilor Carpati, cu o suprafata de aproximativ 10.000 ha, Podgoria Panciu este una dintre cele mai intinse zone cultivate cu vita de vie in Romania, iar strugurii si vinurile produse aici sunt reprezentative sub raportul cantitatii si al calitatii.

Vinurile albe si rosii din Podgoria Panciu

Vinurile albe si rosii de Panciu sunt vinuri armonioase, echilibrate, pretentioase, intr-o gama variata din soiurile : Feteasca Alba, Feteasca Regala, Tamaioasa Romaneasca, Babeasca Neagra, Aligote, Traminer, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Merlot, Chardonnay, Pinot Noir.

Pornind din Orientul Indepartat, trecand prin Grecia Antica, podgoriile s-au extins pana in Dacia Antica inca inainte de Hristos. Trecand peste persecutiile marelui preot Deceneu din timpul domniei lui Burebista, care considera vinul daunator, precum si peste impedimentele naturale (filoxera, seceta), podgoria exista si astazi purtand acelasi nume ca si in timpul stramosilor nostri daci.
Pozitia geografica si relieful variat, (cu numeroase siruri de dealuri si de coline, ca intr-un adevarat amfiteatru) se reflecta in calitatea recoltei. In judetul Vrancea (in care se spune ca pe vremuri zeii, profetii si stramosii nostri petreceau impreuna) se gaseste vestita podgorie Panciu. Situata la curbura Carpatilor, pe o suprafata de 10.000 de hectare, podgoria Panciu este una dintre cele mai mari din Romania iar strugurii si vinurile produse aici sunt de o calitate superioara.

Informatii generale

Localizare geografica
Teritoriul podgoriei Panciu este situat in zona piemontana din exteriorul curburii Carpatilor si Subcarpatilor vranceni, piemont ce face tranzitia intre orogenul carpato-subcarpatic din vest si Campia Siretului Inferior de la est. Matematic, ea este incadrata de paralele 45°50' si 46°06', latitudine nordica si meridianele 27°03' si 27°15', longitidine estica. Podgoria Panciu este situata in judetul Vrancea.

Cadrul natural
Litologia este de tip piemontan, rezultat prin ingemanari succesive ale conurilor de dejectie cuaternare. Aceste depozite reprezinta acumulari de prundisuri si nisipuri, acoperite de o mantie de luturi loessoide. Stiva piemontan-loessoida cuaternara se suprapune sedimentelor marine (marne, argile, nisipuri) pliocene.

Tipurile de sol Solurile sunt formate, in cea mai mare parte a podgoriei, pe mantia loessoida, cu textura in general lutoasa sau luto-nisipoasa, ce acopera, cu o grosime de 1-10 m, stiva de nisipuri si pietrisuri piemontane. Tipologic, cea mai larga dezvoltare o au molisolurile, care ocupa aproape 90% din spatiul podgoriei Panciu si sunt reprezentate de cernoziomuri levigate (cambice si argiloiluviale) si soluri cenusii de padure.

Relieful se dispune in doua subunitati functional-piemontane: Campia piemontana inalta si Campia piemontana joasa pana la lunca actuala a Siretului, ambele campii constituind domeniul de maxima dezvoltare a viticulturii. Campia piemontana inalta are altitudini absolute cuprinse intre 350 m la vest si 150 m la est. Ea prezinta o inclinare medie de 3° spre ESE. Campia piemontana joasa se desfasoara intre circa 125 m si 65 m altitudine absoluta si are o inclinare nesesizabila spre est.

Hidrografia. Reteaua hidrografica de ordinul I ce dreneaza teritoriul podgoriei (Putna, Susita, Zabraut, Carecna, Trotus) este alohtona, tributara direct Siretului. Alimentarea sa este predominant pluvionivala, participarea apei subterane fiind aproape inexistenta. Paraiele autohtone, afluente celor cinci artere principale, sunt scurte si cu un grad mare de torentialitate, ele fiind purtatoare de apa numai in timpul perioadelor umede. Apele freatice se gasesc la adancimi apreciabile, sub 30 m in campia inalta si sub 10-15 m in campia joasa. Strate acvifere mici, lenticulare si cu debit temporar se formeaza, aparand sub forma unor izvoare intermitente si cu debit redus. In ansamblu, regiunea este deficitara, mai ales in ape de calitate.

Climatul Podgoria se afla in zona de silvostepa a climatului temperat continental de campie si dealuri joase. In regiune se resimt influentele climatului moderator central-european.

Podgoria Panciu - vinul domnitorilor

Aflat la 38 km de Focsani si la 18 km de Marasesti, orasul Panciu este situat in extremitatea estica a Carpatilor de Curbura, la poalele dealurilor Movila Panciu (278 m) si Chicerea (334 m). Inconjurata de fasiile de vie ce strajuiesc pivnitele domnesti, asezarea Panciu mai poarta inca parfumul vechiului targ in care poposeau la vreme de recolta voievozii, boierii si negustorii. Atmosfera linistita, ce prinde in mrejele ei pe oricine poposeste la Panciu in miez de toamna, aduce cu ea semnificatii aparte. Linistea din timpul zilei, impietrita parca in timp de lipsa zgomotelor specifice marilor centre urbane, poarta cu ea insemnele unui an bun pentru recolta, cand oamenii lasa deoparte treburile casei pentru munca la vie. In scrierile datand din secolul al XVII-lea, asezarea Panciu apare mentionata sub denumirea "Crucea", localitatea fiind recunoscuta inca din acea vreme pentru cultivarea vitei de vie, din care se produceau cele mai alese vinuri din Tinutul Vrancei. Evolutia economica a orasului Panciu a fost determinata mai ales de activitatile de negot cu vin, dar si de disparitia in secolul al XVII-lea a Targului Putna si prin dezvoltarea la Focsani a unui important centru economic. Cele mai vechi dovezi de vietuire umana in teritoriul de astazi al localitatii Panciu dateaza inca din paleolitic, in aceasta zona descoperindu-se unelte din piatra cioplita si diferite piese de ritual. Lucrarile de arheologie au scos la iveala vestigii apartinand culturii geto-dacice, obiectele identificate la Crucea de Sus reliefand gustul pentru frumos al populatiei autohtone si informatii cu privire la ocupatiile principale ale oamenilor, intre care viticultura a avut un rol semnificativ in evolutia economica a societatii din acea perioada. La inceputul secolului al XVII-lea localitatea a intampinat o perioada de regres economic din cauza faptului ca multe dintre terenurile din acest teritoriu au intrat, prin danii sau cumparari, in proprietatea Manastirii Bogdana. Incepand cu a doua jumatate a secolului al XVII-lea, in zona de la Crucea de Jos si Crucea de Sus activitatilor comerciale sustinute in special prin comertul cu vin li s-au adaugat si mestesuguri precum meseriile de blanar, ciubotar, tabacar. Podgoria Panciu, formata din centrele viticole Panciu, Tifesti si Paunesti detine o suprafata totala ce depaseste 9500 ha. Primele mentiuni documentare referitoare la viile ce alcatuiesc in prezent podgoria dateaza de la sfarsitul secolului al XVI-lea. Descrieri ale activitatilor viticole care se desfasurau in acest teritoriu apar mentionate si in documente straine, informatiile fiind consemnate de calatori de pe alte meleaguri, care, descoperind aceasta zona, au apreciat calitatea superioara a vinurilor si parfumul special al strugurilor de masa de la Panciu. In trecut, renumele podgoriei era asigurat de vinurile obtinute din soiurile traditionale precum Plavaie, Galbena, Babeasca Neagra, Feteasca Alba si Feteasca Neagra. In timp, au cucerit teren si alte soiuri, ca Feteasca Regala, Rieslingul Italian, Aligoté, Sauvignon, Muscat Otonel, Pinot Noir, Merlot. In prezent, podgoria Panciu este profilata pe producerea in special a vinurilor albe-seci intr-o cantitate mai mare, a vinurilor rosii intr-o proportie mai redusa si in cantitati foarte mici a vinurilor aromate.

Generalitati

Vinul este, conform Legii viei si vinului nr 244 din 29 aprilie 2002, publicata in M.O. nr 333/ 20 mai 2002, bautura obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri.

In gospodariile populatiei se intalnesc atat suprafete cultivate cu soiuri nobile cat si mari suprafete cultivate cu hibrizi direct producatori. Tocmai de aceea, legea mai sus amintita face anumite precizari in legatura cu producerea si valorificarea vinului obtinut din acestia.

Astfel:

Art 21

(1) Vinul obtinut din hibrizi direct producatori este destinat numai consumului familial, obtinerii alcoolului de origine viticola, precum si a otetului.

(2)Vinul rezultat in urma unui amestec intre vin de hibrizi direct producatori si vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producatori si va fi valorificat ca la alineatul (1).

Art 31.

Producerea in vederea comercializarii a vinurilor poate fi facuta numai de agentii economici si de producatorii particulari, pe baza licentei de fabricatie eliberata de MAAP, cu avizul Ministerului Sanatatii si Familiei.

Marele savant L. Pasteur aprecia vinul ca fiind bautura “cea mai igienica si sanatoasa” dintre toate.

Stiinta care se ocupa cu studiul metodelor si procedeelor de producere, stabilizare si maturizare a vinurilor si acelorlalte produse obtinute pe baza de must si vin, in scopul realizarii unor produse finite care sa corespunda exigentelor sporite ale consumatorilor este oenologia. Denumirea de oenologie vine de la cuvintele grecesti oenos, care inseamna vin si logos-vorbire. In sens mai larg, oenologia este stiinta vinului;fiind o stiinta cu un pronuntat caracter practic, ea este cunoscuta si sub denumirea de tehnologia vinului.

Vinificatia in rosu se deosebeste de vinificatia in alb prin faptul ca presarea mustuielii se face numai dupa ce aceasta sufera, impreuna cu mustul, o perioada de maceratie si fermentare ( in cazul vinificarii in alb, presarea se face cat mai repede posibil dupa obtinerea mustuielii). In acest fel, mustul ramane in contact cu partile solide ale mustuielii si anume pielitele si semintele, in cazul cand strugurii se dezbrobonesc. Operatia de dezbrobonire trebuie considerata ca obligatorie datorita influentei sale asupra imbunatatirii calitatii vinului.

Prin contactul prelungit intre must si partile solide, cu un continut bogat in materii colorante, aromate, tanin, materii minerale si azotoase, acestea se dizolva in must si vor fi regasite apoi in vinul obtinut.

Materiile colorante, in special insolubile in mustul rezultat din struguri cu zeama necolorata, devin solubile odata cu zdrobirea strugurilor si inceperea procesului de fermentare, respectiv aparitia alcoolului rezultat din fermentare si cu cresterea temperaturii. Pe aceasta insusire a pigmentilor antocianici de a se dizolva in alcool si la cald se bazeaza, de fapt, prepararea vinurilor rosii.

In timpul acestei perioade de contact intre must si partile solide din mustuiala, se produce simultan atat fermentarea alcoolica cat si o maceratie a materiilor solide in mustul de fermentare.

Odata cu materiile colorante trec in must si o parte din materiile aromate si substantele taninoase, ceea ce determina un continut mai mare in tannin si arome ale vinurilor rosii.

Intensitatea culorii, ca si continutul in materii aromate si tanin, sunt dependente de durata macerarii, temperatura si continutul in alcool al mustului in fermentare. Niciodata disolutia materiilor colorante nu este totala, putandu-se ajunge in cazurile optime pana la 80% din cantitatea de materii colorante continute in pielite.

La inceputul maceratiei se produce o crestere rapida a extractiei substantelor colorante, deci si a culorii, pana se ajunge la un maxim in jurul celei de a sasea zi, in cazul vinificatiei clasice, dupa care intensitatea culorii incepe sa scada.

Vinificatia in rosu cuprinde fermentatia alcoolica, maceratia, fermentatia malolactica-toate desfasurandu-se in mai multe etape si anume:

• culesul strugurilor si tranportul lor;
• prelucrarea mecanica a strugurilor(zdrobire, dezbrobonire);
• fermentatia alcoolica si maceratia mustului impreuna cu partile solide (pielite, seminte);
• extragerea vinului sau mustului partial fermentat (extragere, presare);
• terminarea fermentatiei alcoolice a mustului incomplet fermentat;
• desavarsirea fermentatiei malolactice.

Pregatirea incaperilor.

Incaperile in care se prelucreaza si se transforma strugurii in must si apoi in vin (in gospodariile familiale) pot fi crame, pivnite sau magazii, boxe, beciuri, camari etc.

Indiferent de felul constructiei, ea trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:

• sa aiba o buna ventilatie a aerului pentru eliminarea bioxidului de carbon rezultat in timpul fermentarii mustului si care este periculos pentru viata oamenilor;
• sa aiba lumina naturala sau electrica;
• podeaua sa fie din ciment sclivisit (daca nu, atunci se poate folosi linoleum pentru o spalare usoara);
• sa aiba asigurata o sursa de apa;
• sa asigure, pentru pastrarea vinului, o temperature cat mai constanta, la un optim de circa 10 grd C;
• se curata si se varuie cu var , in care se amesteca piatra vanata, sulf praf si apa;
• pardoseala se spala cu apa din abundenta in care se adauga var sau sulfat de cupru;
• se dezinfecteaza si utilajele cu care se vinifica sau se manipuleaza mustul sau vinul prin spalarea lor cu o solutie de bioxid de sulf in concentratie de 2%;
• butoaiele din lemn sunt si ele pregatite pentru vinificarea strugurilor dupa metodele descrise in articolul despre curatirea butoaielor.

Culesul strugurilor:

• se face cand sunt bine maturati (copti) si au acumulat circa 200 g/l zahar (determinarea se face cu refractometrul);
• se recolteaza pe timp frumos, cu separarea strugurilor sanatosi si curati de cei mucegaiti sau stricati;
• se recolteaza manual, cel mai adesea in galeti din plastic;
• strugurii se detaseaza de pe coarde prin taiere cu foarfece, bricege, cutite (trebuie evitata ruperea strugurilor cu mana-se pot strivi iar parte din boabe se scutura);
• se recolteaza pe soiuri (daca sunt posibilitati) pentru a se vinifica fiecare soi in parte;
• nu se recolteaza impreuna strugurii negri cu cei albi si nu se vinifica laolalta;
• culesul in amestec (laolalta) se practica in situatiile cand sortimentele sunt compatibile pentru o vinificare din care sa rezulte un vin mai bun decat daca s-ar vinifica separat.
• trebuie evitat culesul prea devremesau prea intarziat; se recolteaza aparte si imediat strugurii atacati de mucegai in timpul maturarii sau cei afectati de grindina indifferent de concentratia lor in zaharuri;

Se considera ca strugurii au atins maturitatea tehnologica atunci cand compozitia lor este optima pentru producerea unui anumit tip de vin. Maturitatea strugurilor este o insusire biologica si ea determina aroma si buchetul vinurilor.

Pentru vinurile rosii de consum curent, continutul in zaharuri va fi cuprins intre 180-200 g/l si aciditatea de minimum 5g/l exprimata in acid sulfuric.

Pentru vinurile rosii de calitate superioara, continutul in zaharuri va fi cuprins intre 200 si 250g/l si aciditatea intre 4,5-5 g/l.

Prelucrarea strugurilor

Operatiunile de prelucrare trebuie in mod obligatoriu sa inceapa cat mai repede dupa cules si astfel demaram zdrobirea si dezbrobonirea strugurilor.

Zdrobirea consta in ruperea pielitei si faramitarea boabelor pentru punerea in libertate a miezului si mustului.

Dezbrobonirea consta in separarea boabelor de struguri de ciorchini.In general, aceasta operatie este asociata cu zdrobirea pe care o urmeaza.

Operatia de zdrobire-dezbrobonire este obligatorie pentru obtinerea vinurilor rosii de calitate si prezinta o serie de avantaje:

• elibereaza mustul din struguri;
• se usureaza formarea caciulii de bostina in cazile de fermentare-macelare;
• se usureaza dispersarea si dezvoltarea drojdiilor;
• fermentatia porneste fara intarziere – se scurteaza durata ei;
• se usureaza maceratia prin eliberarea mustului si marirea suprafetei de contact intre must si partile solide;
• se accentueaza disolutia substantelor colorante, ataninului;
• se economiseste spatiu folosit la macerare-fermentare;
• separarea ciochinilor permite reducerea cantitatii de mustuiala ce se manipuleaza se macereaza si fermenteaza;
• se asigura o calitate mai buna a vinurilor – ciochinii contin elemente care dau gusturi astringente, ierboase;
• cresterea tariei alcoolice cu pana la 0.5 grade alcool, care nu mai este absorbit de masa spongioasa a ciorchinilor;
• se obtine o culoare mai intensa a vinurilor prin eliminarea pierderilor de materii colorante fixate pe ciorchini.

Trebuie evitate zbrobirea semintelor, macinarea totala a pielitelor, zdrobirea si destramarea ciorchinilor.

Operatia de zdrobit-dezbrobonit se poate executa cu un utilaj special numit zdrobitor-dezbrobonitor sau manual pentru cantitati mici de struguri.

Manual dezbrobonirea se face astfel: deasupra unei cazi de lemn se aseaza ceva mai jos de gura cazii un gratar sau o sita cu ochiuri de circa 1.5-2 cm, pe care se varsa struguri (15-20 kg). In urma frecarii strugurilor cu mana pe aceasta sita, boabele cad in vas, iar ciochinii raman pe gratar sau pe sita apoi se pun separat.

Fermentatia alcoolica este un proces bio-chimic prin care glucidele se transforma in alcool etilic si bioxid de carbon, ca produsi principali, insotiti de o serie de produsi secundari.

Maceratia este o operatiune tehnologica prin care bostina este mentinuta un timp oarecare in contact cu mustul, in vederea extractiei anumitor componente din partile solide ale strugurilor – in special substantele colorante si aromate.

Procedeul clasic de producere a vinurilor rosii presupune ca maceratia si fermentatia se desfasoara simultan, fenomen numit macerare-fermentare sau in practica este cunoscut ca fermentare pe bostina.

Tehnologia de macerare-fermentare in cazi deschise cu bostina la suprafata. Este cea mai veche metoda folosita in vinificatia in rosu. Procesele desfasurandu-se simultan, se influenteaza reciproc, datorita cresterii temperaturii si formarii alcoolului, procesul de maceratie este mai rapid si mai complet. La temperaturi de 28-30 ° C extractia compusilor fenolici decurge mai bine decat la 20 ° C, considerata ca optima la fermentarea vinurilor albe. La peste 30 ° C creste continutul in taninuri dar nu si intensitatea culorii. Influenta alcoolului devine cu atat mai importanta cu cat acesta se gaseste intr-o concentratie mai ridicata. SO2 in doze foarte mari opreste fermentatia iar in doze obisnuite (5-15 g/hl) eficacitatea SO2 asupra extractiei colorantului este putin semnificativa.

Durata de contact a mustului cu bostina este foarte importanta atat pentru procesul extractiei substantelor colorante si aromate cat si a altor substante: tanante, azotate, pectice etc, precum si a unora care imprima vinului un gust neplacut, ierbaceu, amar.

Dupa declansarea fermentatiei, datorita CO2 care se degaja, bostina se ridica la suprafata sub forma unei caciuli plutitoare, iar masa mustului se stratifica.

Uneori, diferentele intre straturi sunt asa de mari incat cel dintai din partea superioara, unde levurile se inmultesc rapid este complet fermentat, in timp ce stratul de la fundul vasului este inca dulce; are o temperatura mai scazuta, este mai putin colorat.

Prin formarea caciulii, bostina nu mai ramane in totalitate scaldata in must, se reduce suprafata de contact intre faza solida si cea lichida – iar de aici o diminuare a procesului de macerare. Se creeaza astfel conditii pentru instalarea mucegaiurilor, dezvoltarea bacteriilor acetice si in general de oxidare. Este necesara operatiunea de scufundare a bostinei si amestecarea ei cu mustul in care pluteste (se executa manual sau prin recirculare a mustului unde exista dotari corespunzatoare). Scufundarea caciulii se executa de 2-3 ori pe zi (dimineata – pranz – seara ).

Alte variante de macerare-fermentare: in vase deschise cu caciula scufundata – la 60 -70 cm de la marginea superioara a vasului se monteaza un gratar din lemn care tine bostina in masa mustului; in vase inchise cu caciula la suprafata sau scufundata – cazile sunt inchise in partea superioara, se umplu printr-o usita – trapa – in care se monteaza palnia de fermentare; se prefera in zonele si toamnele friguroase.

Procesul de macerare fermentare trebuie urmarit pe intreaba desfasurare a lui si daca este cazul sa se intervina pentru a nu se incetinii sau oprii inainte ca el sa fie complet (corespunzator tipului de vin). Se urmareste continutul in zaharuri (cu refractometrul ) se urmareste temperatura din masa bostinei si din mustul de la fundul vasului (unde este mai coborata). La temperatura mai mica de 15 ° C in mustuiala, se iau masuri de incalzire fie a spatiilor, fie a mustuielii; practic se poate incalzii o parte din must si se amesteca apoi cu mustuiala careia ii va ridica temperatura peste 15 ° C. La temperaturi prea mari se fac aerisiri ale spatiilor, se raceste o parte din must si se amesteca apoi cu intreaga mustuiala. Spatiile vor fi aerisite pentru degajarea CO2 (gaz toxic si care poate provoca moartea). O fermentatie normala, completa, se poate obtine folosind drojdiile selectionate pentru insamantarea mustului (procedeul mai folosit este cel al maielei de drojdii din flora spontana sau selectionata, preparata inainte si folosita mai ales in toamne reci).

Fermentatia malolactica (sau secundara). Consta in degradarea acidului malic din vinin acid lactic si CO2. In aceste fel scade la jumatate aciditatea imprimata de acidul malic.

Este considerata absolut necesara pentru vinurile rosii, mai ales cele de calitate superioara. Castigul de calitate se datoreaza prezentei acidului lactic, acesta impresioneaza mai placut papilele gustative, se asambleaza mai bine cu astringenta data de compusii fenolici. Acidul malic imprima vinurilor o aciditate cruda, un gust acerb si o anumita nuanta de verdeata. Se desfasoara la o temperatura cuprinsa intre 20-25 ° C.

Fermentatia malolactica intervine de cele mai multe ori dupa fermentatia alcoolica si dupa scurgerea vinului de pe bostina. Ea constitue primul pas al invechirii vinurilor rosii si al transformarii vinurilor noi in vinuri invechite.

Tragerea vinului de pe bostina si presarea bostinei. Durata perioadei de fermentare si maceratiei pe bostina este un factor esential al calitatii vinurilor, al caracterului lor si evolutiei ulterioare (in pielita se gasesc in cea mai mare parte elementele de formare a buchetului vinului).

Durata depinde de: tipul vinului; conditiile anului, starea recoltei; gradul alcoolic si aciditate; spatiile pentru fermentatie-maceratie; cazi deschise; omogenizarea in mustuiala; temperatura de fermentatie-maceratie.

Durata mai redusa se recomanda in urmatoarele situatii: recolta slaba, struguri supramaturati; aciditate redusa; struguri partial atacati de mucegai sau alterati; lipsa de sulfitare sau in doze mici; temperatura inalta de fermentare-macerare; tipuri de vin de consum curent, care se amelioreaza putin prin invechire.

Durata mai lunga este indicata in cazurile: recolte mari de struguri; struguri putin maturati, putin colorati; aciditate ridicata; struguri sanatosi; cazi inchise; temperatura joasa de fermentare; tipuri de vin cu caractere conturate, care se amelioreaza prin invechire.

Se pot considera – schematic – trei momente in efectuarea tragerii vinului de pe bostina:

• inainte de sfarsitul fermentarii, cand vinul mai contine zaharuri – se recomanda pentru vinurile usoare, de consum curent (densitatea 1010 – 1020 );
• imediat dupa sfarsitul fermentarii, cand vinul nu mai contine cantitati insemnate de zaharuri – “ tragere la cald “ – se recomanda pentru vinurile de calitate cu un consum (sau comercializare ) rapid, fermentate in cazi deschise din struguri bine copti;
• cu prelungirea maceratiei timp de mai multe zile dupa sfarsitul fermentatiei – “tragere la rece” – pentru vinurile destinate invechirii (mai putine situatii in gospodariile familiale).

In general, se poate afirma ca este mai avantajos sa fie redusa pe cat posibil durata maceratiei. Tragerea vinului rosu de pe bostina consta in tragerea vinului din cada de fermentare intr-un alt spatiu unde se va conserva si isi va definitiva fermentarea.

Vinul separat prin gravitatie (fara presare) – este numit “ravac” – ofera vinul de cea mai buna calitate. Bostina ramasa este supusa presarii imediat. Aceste fractiuni pot fi depozitate separat sau pot fi cupajate, in vederea evolutiei lor ulterioare. Presarea se executa cu utilaje special fabricate in acest scop (prese manuale accesibile).

Vinul tras de pe bostina se pune in vase din lemn de stejar. Vinul trebuie privit ca un ogranism viu care se “naste” (prin fermentatia alcoolica ) si apoi parcurge inca 4 faze de dezvoltare: formarea, maturarea, invechirea si degradarea. Acestea se succed fara sa prezinte puncte de demacratie cu exactitate ci se intrepatrund intr-o oarecare masura, in zonele de aproximativa delimitare.

Este hotaratoare pricepera oenologului, a gospodarului mai mult sau mai putin avizat, in parcurgerea acestor faze pentru a obtine un vin de calitatecu o durata de viata cat mai indelungata .

Vinul rosu - beneficii si dezavantaje

Un şpriţ la hrubele lui Ştefan cel Mare

Galeriile subterane vechi de peste 500 de ani din zona Panciu adăpostesc peste 200.000 de sticle de şampanie puse la învechit. Legenda spune că subsolurile de la Panciu au fost construite strategic, pentru a adăposti nevestele, copiii şi averea plăieşilor în timpul războaielor cu turcii.

Liniştea, natura sălbatică, istoria şi vinurile de calitate sunt atuurile zonei Panciu-Soveja. Turiştii sunt atraşi cu drumuri foarte bune, oameni ospitalieri şi prietenoşi, preţuri rezonabile.
„N-o să găsiţi în veci un răsărit de soare mai melancolic decât la Tulnici, n-o să aflaţi niciunde atâta mister şi ape curate ca la cheile Tişiţei şi n-o să mai decoperiţi în niciun loc din România vin atât de bun şi fete atât de frumoase", spune un localnic din Panciu.
Comoara de sub deal
Hrubele din Panciu au fost săpate în anul 1494, pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare şi au o lungime de trei kilometri. Unii spun că au şi mai mult, dar o parte ar fi atât de bine ascunse, încât n-au fost descoperite pe de-a-ntregul niciodată. Construite sub formă de tuneluri, hrubele au un culoar principal, pe care se poate trece cu carul plin cu butoaie, din care se ramifică nu mai puţin de 36 de galerii.
Aici îşi ascundeau plăieşii - atunci când plecau la războaie cu turcii, cu tătarii, ori cu alte hoarde - nevestele, copiii şi bruma de avere. În 1949, ascunzătorile au fost transformate în spaţii pentru păstrarea vinurilor „făurite" din viţa nobilă de pe teritoriul podgoriei vrâncene.
Aici a botezat Ştefan Băbeasca
Legenda spune că hrubele au fost vizitate de numeroase ori de Ştefan cel Mare, acesta fiind locul unde domnitorul sărbătorea alături de ostaşii săi fiecare bătălie câştigată. „Înfometat şi însetat după un război, s-a oprit la hrube unde i-a cerut unei bătrâne ceva de mâncare şi de băut. Femeia i-a adus un vin roşu care, deşi era foarte savuros, nu avea nicio denumire.
Atunci, Ştefan cel Mare a hotărât ca vinul să fie cunoscut sub numele de Băbească Veche", povesteşte Adrian Toma, directorul societăţii Veritas Panciu, care are în grijă reţeaua de tuneluri. În 1968, în hrube a început să fie depozitată şampanie pentru învechire. Acum, aici sunt păstrate peste 200.000 de sticle. De altfel, din anul 2000, galeriile subterane au trecut în proprietatea privată a societăţii, după ce în '97 au fost declarate obiectiv de patrimoniu naţional.
Punct de atracţie pentru vedete
Hrubele reprezintă un punct de interes pentru zeci de mii de turişti atât din ţară, cât şi de peste hotare, în special din Germania, Franţa, Spania şi ţările nordice. Printre vizitatorii de renume se numără Nadia Comăneci, Gică Hagi, Bela Karolyi, Grigore Vieru, Nicolae Văcăroiu, Emeric Ienei, Anghel Iordănescu sau Gică Petrescu.
„Pe lângă oferta turistică, care include vizitarea hrubelor, a podgoriei Panciu, a colecţiei de vinuri, a combinatului de vinificaţie, a vinotecii, precum şi masa la restaurant, realizăm şi şampanie cu etichetă personalizată. Printre doritori s-au numărat echipa de fotbal Steaua, Adrian Enache, Gică Petrescu, iar în ultima perioadă am început să facem şi pentru miri", mai spune Adrian Toma.
Cazare în zonă
În zona Panciu există peste 50 de pensiuni în oraş şi în satele din apropiere. O cameră la o pensiune de trei margarete costă 150 de lei pe noapte. Mult mai ieftină este cazarea la pensiunile rurale: între 60 şi 100 de lei pe noapte pentru o cameră. Pot fi luate în calcul şi hotelurile din Focşani, aflat doar la 25 de kilometri, dar şi zecile de pensiuni din zona Soveja-Lepşa.
Atracţii
Cine ajunge în zonă poate vizita hrubele lui Ştefan cel Mare, Mausoleele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Focşani şi Soveja, Parcul Natural Putna Vrancei, Rezervaţia Naturală „Focul viu" de la Andreiaşu de Jos, Podgoriile Panciu, Odobeşti, Coteşti şi Jariştea sau Mănăstirile Soveja, Mera, Dălhăuţi, Trotoşanu, Recea şi Vizantea.

Istoricul orașului Panciu

O diferențiere clară de începuturile acestuia. Undeva în anul 1730 a fost zărit primul om în această zonă. Este vorba de cel despre care Adolf Capătână spune în "Istoricul orașului Panciu și a Schitului Brazi și Sf. Ion" că ar fi întemeietorul orașului, Baicu Penciu.
Deși motivul pentru care acesta a venit pe aceste meleaguri a fost zona favorabilă comerțului, el așezându-se la încrucișarea dintre fosta șosea Națională București-Cernăuți cu șoseaua Tecuci-Galați, el s-a stabilit aici definitiv și astfel acesta a fost punctul de plecare al orașului. Întocmai în acest punct Penciu a deschis o dugheană de zarzavat. Nu la mult timp după venirea lui Baicu Penciu în zonă, i s-a alăturat și Toader Popa, care a tăiat din spatele casei pădurea de stejari și a înălțat prima biserică, biserica cu hramul Cuvioasei Paraschiva.
Numele orașului a venit din partea moldovenilor cărora le era mai la îndemână să-i zică zarzavagiului Panciu, decât Penciu. Locul ales în mijlocul podgoriei ce se întindea din dealurile Moviliței se înmulți în jurul lui 1790 cu încă 12 familii și apoi mai multe, astfel că orașul a înflorit vizibil în scurtă vreme.
Deși putem spune că orașul Panciu are istorie, acest lucru este dovedit mai ales de faptul că orașul actual nu este prima construcție, nu mai are doar case și toate construite după același stil, case joase, văruite în alb și cu acoperiș din două ape ci în mare parte blocuri.
Orașul Panciu este singurul oraș din Romania care a dispărut în proporție de 99% în urma cutremurului din dimineața zilei de 10 noiembrie 1940. Din 371 de case ce existau, au mai ramas doar 5 case din zid și cele din paiantă.
Aceasta nu a fost singura nenorocire ce s-a abătut asupra orașului, ci a urmat și al doilea Panciu, construit după cutremur din lemn, în 1869, ce a lăsat în urmă doar cenușa de după incendiu.
Dugheana lui Ghidale tinichigiul a luat foc și cum toate construcțiile erau din lemn uscat și erau lipite una de cealaltă iar vântul parcă stârnindu-se din ce în ce mai tare, orașul cel cu trotuar de lemn a dispărut complet.
Orașul a fost reconstruit astfel pentru a doua oară din zid și cu prăvălii, de aceasta dată apărând și marele hotel ce astăzi nu mai există, dar care folosea ca loc de întâlnire pentru negustorii ce veneau să cumpere vinurile din podgorie.
Pavel și Balin Panciu, fiii lui Penciu, au săpat beciul orașului și au făcut o cârciumă și o prăvălie în locul dughenei tatălui. Acesta este primul beci al orașului, care însă a dispărut când întâiul pavaj de piatră cioplită l-a acoperit ca pe un mormânt.
Abia prin 1840 cu ajutorul locuitorilor din zonă, a fost adusă apa din Dealul Chicera.
Biserica următoare ce a fost contruită în oraș a fost biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel, care a fost refăcută din banii Smarandei Apostoleanu. Deși a rezistat, suferind puțin în urma războiului din 1917, în urma cutremurului din 1940 s-a prăbușit complet.
În anul 1859 s-a întemeiat Judecătoria care a oferit magistrați eminenți precum Consilierul Cristof de la Înalta Curte de Casație.
Prima școală de băieți a fost înființată din ordinul domnitorului Al.I.Cuza în anul 1862, școală ce i-a purtat numele și care l-a avut ca director pe N. Brașoveanu. La nici 3 ani, s-a înființat și prima școală de fete, ce a fost construită lângă biserica Sf. Apostoli.
Spre bucuria tuturor păncenilor, în anul 1871 Anton Căpățână a deschis prima farmacie, de unde au plecat unii dintre cei mai mari farmaciști ai Țării.
În anul 1881 Panciu avea și oficiu Telegrafo-poștal. La câțiva ani după, primarul din acea vreme, Vasile Apostoleanu, cu banii proprii, construiește primul bulevard ce ducea la gară și care i-a purtat foarte mult timp numele.
Primele încercări de aducere a apei în oraș au eșuat și abia în anul 1906, Toma Georgescu începe lucrările, care au fost însă realizate de următorul primar, Anton Alaci. Cu ajutorul tuburilor de oțel Manesman aduse din din Anglia, apa era adusă de la o distanță de 28km.
Cu capital păncean dar și focșănean, s-a deschis prima bancă în 1911, la inițiativa lui Adolf Căpățână.
În urma tuturor acestor progrese, Panciu duce o viață îmbelșugată care ia însă sfârșit în 1916 când începe o noua epocă de mare nenorocire. Atunci, de frica armatei ruse, s-a dat ordin și toată recolta de vin și rachiu a fost vărsată prin șanțurile șoselelor.
Au urmat apoi 6 luni de bombardament; germanii au intrat în orașul Panciu, punând stăpânire pe întregul oraș. Astfel populația din oraș și din satele vecine, a fost evacuată, părăsind tot ceea ce avea, trecând din sat în sat, cu privirea însă spre orășelul lor.
După doi ani de luptă, cei plecați pe front s-au întors pe vechile meleaguri, dar din gospodăriile, viile, livezile și casele lor nu au mai găsit nimic, ci doar simple ruine înconjurate de o câmpie hidoasă, plină de tranșee.

Calvarul a continuat și după ce abia s-a mai refăcut câte ceva în urma războiului, viile fiind distruse în întregime în urma grindinei din 1918. Casele nu erau atât de afectate ca în urma cutremurului sau a incendiului, însă refacerea orașului a durat 22 ani, primele greutăți începând cu primarii Jean Popescu și Mihai Alaci care au reușit să resfințească și să redeschidă biserica Cuvioasa Paraschiva și Schiturile Brazi și Sf. Ioan, să refacă apa, să redeschidă Banca Brazi și să refacă cât de cât școlile într-un timp foarte scurt și cu o sumă mică de bani.
Următorii ani au fost foarte buni pentru oraș, însă a urmat cutremurul din 1940. Iarăși Panciu era constituit dintr-un morman imens de dărâmături.
Întorcând privirea spre acele vremuri realizăm cât de mare a putut fi dezastrul și cât de grave urmările. Toate bisericile erau la pământ iar numărul morților creștea cu fiecare zi. În jurul păncenilor a mai ramas atunci doar întunericul din suflete, oamenii împrăștiindu-se peste tot.
Adolf Căpățână a fost cel ce a stat în audiență la D-l General Ion Antonescu. În urma audienței, gen. Antonescu s-a deplasat personal la Panciu stabilind construcția unei clădiri multi-funcționale. În această construcție au funcționat școala, biserica, spitalul, farmacia și jandarmeria. Orașului i s-a mai dat astfel o nouă șansă, Panciu reclădindu-se de această dată pentru a treia oară.

Glosar de vinuri din Romania

A
- Aligote, vin obtinut din soiuri de struguri cu acelasi nume, originar din Franta. Datorită capacitătii sale de-a acumula, în unele microclimate, o concentratie alcoolică ridicată, vinurile rezultate pot face parte din categoria “de consum curent” si chiar dintr-o categorie superioară. în România, vinurile din soiurile Aligote se obtine în podgoriile: Iasi, Cotesti, Odobesti, Sarica-Niculitel.
B
- Băbească, vin rosu de consum curent sau de calitate superioară, obtinut cu precadere în podgoriile Moldovei (Bucium, Ivesti, Nicoresti, Panciu). în toamnele calde si lungi, datorită maturitătii în conditii optime a strugurilor si acumulării de mari concentratii de zaharuri, vinurile sunt intens colorate si de calitate superioară.
- Bucium, vin de calitate superioară, obtinut din soiurile de struguri Fetească albă, Aligote sau Muscat Ottonel, produs pe plaiurile localitătii Bucium, centrul viticol Tomesti-Bucium.
C
- Cabernet Sauvignon, vin rosu superior, obtinut din soiul de struguri cu acelasi nume, originar din Franta (podgoriile Bordeaux si Medoc), foarte apreciat încă de pe vremea cardinalului Richelieu (1586-1642). în România, cele mai bune vinuri Cabernet Sauvignon se produc în centrele viticole Valea Călugarească si Sâmburesti, remarcabile prin coloratia intensă, armonia deosebită între elementele constitutive si gustul agreabil. în podgoria Murfatlar acest soi de struguri produce vinuri demiseci sau dulci, iar în podgoriile Corcova, Segarcea, Sarica-Niculitel, Odobesti, Panciu, vinuri seci.
- Cârjoaia, vin alb, de calitate superioară, provenit din soiurile de struguri Grasă, Fetească albă si Frâncusă, obtinut pe plaiurile localitatii Cârjoaia, din apropierea Cotnarilor.
- Chardonnay, numit impropriu Pinot Chardonnay întrucât, în realitate, este vorba de un vin obtinut din soiul de struguri Chardonnay. Vin alb, de calitate superioară, care în unele centre de cultură poartă si denumirea de origine (de exemplu, Murfatlar, Nazarcea etc.)
- Copou, vin de calitate superioară, provenit din soiurile de struguri Aligote, Fetească albă, Riesling italian si Muscat Ottonel, obtinut în plantatiile de pe dealul Copoului din apropierea Iasului.
- Corcova, vin rosu, de calitate superioară, provenit din soiurile de struguri Cabernet, Sauvignon, Merlot sau Pinot Noir, obtinut pe plaiurile viticole din jurul localitatii Corcova, în podgoria cu acelasi nume (judetul Mehedinti).
- Cotnari, renumita podgorie moldovenească situată în apropierea orasului Hârlau, care îsi datoreaza celebritatea calitatilor vinului produs aici si cunoscut în întreaga Europă încă din Evul Mediu. Calitatea vinului de Cotnari nu provine numai din conditiile naturale exceptional de favorabile, care înlesnesc atacul strugurilor de catre “nobilul putregai”, dar si din îndelungata traditie în cultura vitei de vie, care a dus la cristalizarea unor varietăti perfect adaptate conditiilor locale. Se obtine din soiurile de struguri: Grasă, Fetească, Tămâioasă românească, Frâncusă. A fost premiat la numerose concursuri internationale de vinuri.
- Crăcană, vin rosu ghiurghiuliu, obtinut din soiul de struguri Băbească neagră, denumit în podgoria Panciu si “Crăcană”.
- Crâmposie, vin alb de consum curent, obtinut din soiul autohton de struguri cu acelasi nume, cultivat în podgoriile Drăgăsani, Segarcea, Sâmburesti, Stefănesti.
D
- Dealul Mare, vin alb sau rosu de calitate superioară, obtinut în podgoria Dealul Mare, situată în zona colinară dintre Ploiesti si Buzău.
- Drăgăsani, vin alb de calitate superioară, cu savoare specială (de Sauvignon), obtinut din soiul de struguri Petit Sauvignon, cultivat în podgoria Drăgăsani.
F
- Fetească albă, vin de calitate superioară, cu peste 12% alcool, sec, demisec sau dulce-licoros (în toamnele lungi, când strugurii acumulează o cantitate mai mare de zaharuri), cu buchet specific si armonios constituit. Este unul din cele mai valoroase soiuri cultivate la noi. Folosit în cupaj, armonizează, în general, gustul si buchetul celorlalte vinuri, imprimându-le o nuantă fină: împreună cu Grasa, Frâncusa si Tamâioasa, vinurile de Pâhnesti (Husi) si de Cotnari. Provine din toate podgoriile tării, dar cu predilectie din Târnave (Craciunel), Alba Iulia, Drăgăsani, Odobesti si Iasi.
- Fetească neagră, vin rosu aromat; tarie alcoolica de 12-12,5%. Cea mai buna calitate o are vinul produs în podgoriile Cotesti si Dealul Mare (centrele viticole Valea Călugărească, Urlati, Tohani).
- Fetească regală, vin sec cu tărie alcoolica de 10,5-11,5%. Cea mai buna calitate o are cea din podgoriile Târnave.
- Furmint, vin alb, obtinut din soiul de struguri cu acelasi nume; se foloseste atât pur, cât si în amestec (cu soiul Mustoasă de Madarat), pentru producerea vinurilor de sampanie. Este specific podgoriilor transilvănene (mai ales Alba Iulia) si mai putin celor din Moldova (Panciu, Tifesti, Nicoresti, Cotesti).
G
- Galbenă de Odobesti, vechi vin moldovenesc, cu mare faimă în trecut, care a constituit baza sortimentului de Odobesti. Vin alb, de consum curent sau de calitate superioară, usor de băut si cu un efect răcoritor. Prin învechire, capătă un buchet fin, culoare galbenă plăcută si o compozitie armonioasă.
- Golesti, vin alb, de calitate superioară, obtinut din soiurile de struguri Fetească albă, Riesling italian si Tămâioasă românească, provenit de pe plaiul din apropierea localitătii Golesti, din centrul viticol Stefănesti, podgoria Stefănesti-Arges.
- Grasă de Cotnari, vin alb superior, de marca, obtinut din vită plantată pe terenurile argilo-nisipoase sau scheleto-calcaroase din podgoria Cotnari. In acesta podgorie, din strugurii atacati de “nobilul putregai” se obtin vinuri demiseci sau licoroase, de o calitate exceptională. In amestec tehnologic cu soiurile Fetească albă, Frâncusă si Tamâioasă românească, participă la producerea unor vinuri de desert. Provine dintr-un vechi soi autohton de struguri, despre care se crede că a fost adus si împământenit la Cotnari de către Stefan cel Mare. Prin calitătile sale, stă alături de cele mai bune vinuri din lume.
H
- Hârlau, vin superior, obtinut pe plaiurile din jurul localitătii cu acelasi nume.
- Husi, grup de vinuri superioare, seci, obtinute din soiurile de struguri Fetească albă, Frâncusă, Riesling italian, Cabernet Sauvignon, provenite din podgoria cu acelasi nume.
M
- Merlot, unul din cele mai apreciate vinuri rosii de calitate superioară, intens colorat si bine echilibrat, obtinut din soiul de struguri cu acelasi nume, originar din Franta (Medoc si Bordeaux). In amestec cu alte vinuri rosii, cu un continut mai mic de zaharuri si substante colorante, contribuie la îmbunatatirea calitătii acestora. Provine în special din podgoriile Moldovei (Odobesti, Cotesti, Uricani), dar si din Dealul Mare, Murfatlar, Drăgăsani, Minis.
- Minis, vin rosu obtinut din soiurile de struguri Cădarca, Cabernet Sauvignon sau Merlot, în podgoria Minis. Această podgorie se întinde pe înăltimile cele mai sudice ale Muntilor Apuseni, pe solurile formate din roci eruptive. Microclimatul din podgorie, cu o perioadă lungă de vegetatie si cu o mare rezervă heliotermică, în contextul unor precipitatii moderate, permite obtinerea unor vinuri rosii de calitate superioară.
- Murfatlar, grup de vinuri albe, mai rar rosii, obtinute din soiurile de struguri Chardonnay, Pinot gris, Sauvignon, Traminer roz si Pinot Noir, Cabernet Sauvignon si Merlot, în podgoria Murfatlar. Solurile calcaroase si microclimatul particular duc la obtinerea unor vinuri dulci, licoroase, de calitate superioară.
- Muscat Ottonel, vin de calitate superioară, cu aromă de muscat, sec, demisec sau dulce, chiar licoros (în anii cu toamne lungi si când strugurii sunt atacati de “nobilul putregai”). Provine din soiul de struguri cu acelasi nume, originar din Franta, dar cultivat astăzi în aproape toate tările viticole. In amestec tehnologic cu alte soiuri cu aciditate mai ridicată, le imprimă o aromă plăcută si mai discretă de muscat. In tara noastră, vinul de Muscat Ottonel are o calitate exceptională pe Târnave, la Alba Iulia, Nazarcea etc.
N
- Nicoresti, vin rosu superior obtinut din soiurile de struguri Băbească neagră, Cabernet Sauvignon sau Merlot, în podgoria Nicoresti, judetul Galati.
- Noir, vin rosu de calitate superioară, sec, demisec, dulce, sau licoros, obtinut din soiul de struguri cu acelasi nume. Vin catifelat, vin echilibrat, intens colorat. Cele mai bune vinuri de acest fel provin din podgoriile: Murfatlar, Dealul Mare, dealurile Olteniei si din centrele viticole din sudul Banatului, unde poartă si denumiri de origine.

- Odobesti, grup de vinuri de consum curent sau de calitate superioară, obtinute din soiurile de struguri: Riesling italian, Fetească albă, Aligote, Muscat Ottonel, pentru vinuri albe; Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Merlot, pentru vinuri rosii, provenind din podgoria Odobesti. Faima acestei podgorii o făcea odinioară Galbena de Odobesti.
P
- Panciu, grup de vinuri albe sau rosii, de consum curent sau de calitate superioară, obtinute în general din aceleasi soiuri de struguri ca si cele din podgoria Odobesti, provenind din podgoria Panciu.
- Pelin, vin aromatizat în care s-a adăugat un macerat sau un extract de plante (în care predomină pelinul), must concentrat, mustel sau must taiat.
- Pinot gris, vin alb, de calitate superioară, sec, demisec sau dulce, licoros, cu un mare procent de zaharuri (în toamnele lungi si calduroase, sub atacul “nobilului putregai”), obtinut din soiul de struguri cu acelasi nume, originar din Franta. In tara noastră se cultivă pretutindeni, cele mai bune rezultate dând podgoriile: Murfatlar, Târnave, Alba Iulia, în care poartă si denumiri de origine.
- Pinot Noir, vin rosu sec, demisec cu tărie alcoolică 12%. Cea mai bună calitate o dau viile din podgoriile Dealul Mare, Sâmburesti, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drâncei, Minis, Banatului (centrul viticol Recas, Moldova Nouă), Murfatlar, Istria, Babadag, Tulcea.
R
- Riesling, vin alb de calitate superioară, sec sau demisec, obtinut din soiul de struguri Riesling italian. Datorită plasticitătii sale oenologice, Riesling este un soi cosmopolit care se cultivă în toate tările Europei, mai cu seamă în conditiile climatului temperat-continental. In România este soiul cu cea mai mare răspândire, cele mai bune rezultate obtinându-se în podgoriile: Murfatlar, Târnave, Dealul Mare, Cotesti, Odobesti, Drăgăsani, purtând deseori si denumirea de origine.
- Roznovanu, vin de Cotnari ce se obtine din plantatiile familiei Roznovanu, cu vechi traditii în cultura vitei de vie si în arta obtinerii vinurilor. La Viena, la expozitia internatională din 1873 si la Budapesta, în 1884, vinul de Cotnari prezentat de podgoreanul Niculai Rosetti Roznovanu a obtinut diploma de merit.
S
- Sauvignon, vin alb, de calitate superioară, licoros natural (când strugurii au o concentratie mai mare de zaharuri în must), bine echilibrat. In primul an i se poate reprosa o usoară aromă si un gust ierbos, dar, odată cu al doilea an, prin învechire, capătă o aromă si o finete deosebite. Originea soiului de struguri nu este cunoscută, dar formează baza podgoriei Sauternes, Franta. In România a fost introdus după filoxera, în podgoriile Drăgăsani, Dealul Mare, Odobesti si Murfatlar.
- Segarcea, vin alb sau rosu, obtinut în centrul viticol Segarcea, judetul Dolj, din soiurile de struguri: Riesling italian, Sauvignon, pentru vinurile albe; Pinot Noir, Cabernet Sauvignon pentru vinurile rosii.
- Selection (Selection Cartiere), vin alb, sec, de consum curent, obtinut din soiurile de struguri cu acelasi nume, introdus relativ recent în cultură (după primul razboi mondial) de către viticultorii francezi. In tara noastră se întâlneste în podgoriile Dealul Mare si Odobesti. Din cauza unei acidităti variabile este adesea cupajat cu alte soiuri. Astăzi nu mai prezintă interes economic, deoarece butucii degenerează dupa 10-15 ani în plantatie.
- Socola, vin alb de calitate superioară, obtinut din soiurile de struguri Fetească albă, Aligote si Muscat Ottonel pe plaiurile din jurul localitătii Socola, de lânga Iasi.
- Sampanie, vin alb spumos, obtinut adesea prin cupaj, prin metoda clasică a calugarului Don Perignon (1638-1715). Vin de lux, usor, desăvârsit ca limpiditate si prospetime, înzestrat cu însusirea de a produce spumă la turnarea în pahar si care “perlează” prin degajarea bioxidului de carbon încorporat în masa sampaniei. Provine din regiunea viticola Champagne, Franta, pivnitele cele mai renumite fiind cele de la Ay si Eperncy.
T
- Tămâioasă albă românească, vin alb superior, sec, demisec sau dulce, licoros (în functie de podgoria de origine si conditiile climatice ale anului), puternic parfumat, bine echilibrat, cu un grad ridicat de alcool, obtinut din soiul de struguri cu acelasi nume – unul din cele mai apreciate soiuri autohtone. Vinificat în amestec cu alte soiuri, ameliorează simtitor calitatea acestora, imprimându-le o aromă fină si plăcută de “Tămâios”. Provine din podgoriile: Pietroasele-Buzău, Drăgăsani, Stefănesti-Arges, etc.
- Târnave, vin de calitate superioară, obtinut din soiurile de struguri Fetească albă, Pinot gris, Traminer roz, Riesling italian, Muscat Ottonel, Fetească regală etc, provenind din podgoriile Târnave. Aceste podgorii se întind pe pantele scăldate de soare si ferite de curenti reci, care delimitează văile celor două Târnave (Mare si Mică). Vinurile obtinute aici sunt echilibrate, cu buchet fin, purtând adesea denumiri de origine.
- Terente, vin de Cotnari obtinut în plantatiile familiei Terente. Podgoreanul Constantin Terente avea un “secret” profesional, reusind ca vinul său de Cotnari sa se numere printre cele mai bune. Fiicele sale, domnisoarele Terente, care desigur mosteniseră “secretul” de la tatăl lor, furnizau vin caselor domnitoare din Egipt si Etiopia.
- Tisana, sampanie de calitate inferioară.
- Traminer (roz), grup de vinuri superioare, seci, demiseci, dulci sau licoroase, foarte armonios constituite, catifelate, obtinute din soiul de struguri cu acelasi nume, cu o savoare specifică care aminteste de aroma trandafirilor din grupa Thea. Diferentele în ceea ce priveste culoarea si aroma se datorează caracterelor de soi, dar si conditiilor pedoclimatice ale podgoriei de provenientă. Este un vin specific podgoriilor Alba Iulia, Târnave, Banat, îl întâlnim în podgoriile Murfatlar, Dealul Mare, Cotesti, etc.
U
- Uricani, vin rosu, superior, din soiurile de struguri Fetească neagră, Pinot noir, Cabernet Sauvignon sau Băbească neagră, obtinut pe plaiurile din jurul localitătii Uricani, de lângă Iasi.
V
- Valea Călugărească, vin rosu superior din soiul Cabernet Sauvignon, provenit din centrul viticol Valea Călugărească, podgoria Dealul Mare.

- Visani, vin alb de calitate superioară, obtinut pe plaiurile localitătii Visani-Iasi.

Drumul vinului Vrancea

Cunoscută drept “Ţara viei şi vinului”, Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă de vie, având un patrimoniu viticol de 27.639 ha, din care 85% în sectorul privat, reprezentând 11% din totalul terenului agricol al judeţului şi circa 10% din suprafaţa viticolă a României. Vrancea este lider naţional atât ca suprafaţă cât şi sub aspectul producţiei de struguri.
Datorită condiţiilor naturale favorabile, viile au un potenţial de producţie ridicat, astfel că viticultura reprezintă o ramură economică importantă a judeţului (30 – 40% din valoarea producţiei totale agricole a judeţului) şi o activitate în care este implicat o mare parte a populaţiei locale.
Vrancea deţine 3 podgorii, respectiv Panciu, Coteşti şi Odobeşti.

PODGORIA PANCIU este cea mai mare din judeţul Vrancea (9.500 ha) şi cuprinde trei centre viticole de importanţă naţională: Panciu, Ţifeşti şi Păuneşti.
Modul de obţinere a acestor produse vitivinicole poate fi observat şi se pot face degustări la combinatele de vinificaţie şi cramele din zonă:
Fabrica de şampanie S.C. Veritas Panciu S.A., cu Hrubele lui Ştefan cel Mare (sec. XIII);
Complexul de vinificaţie „Veritas” Panciu;
S.C. Veritas Panciu S.A – Staţia de vinificaţie şi Crama Fritzman;
S.C. Veritas Panciu S.A – Staţia de vinificaţie şi crama Răzoare;
S.C. Viticom Panciu S.R.L. – Staţie de vinificaţie şi cramă;
S.C. Bio S.R.L. (statie si crama);
puncte de lucru S.C. Vincon SA.
La Panciu se pot vizita:
Monumentul Eroilor (1916 – 1918) ;
Schitul Brazi;
Schitul „Sf. Ioan”;
Mormântul şi statuia scriitorului Ioan Slavici;
Hrubele lui Ştefan cel Mare;
Cimitirul ostaşilor germani.
La Ţifeşti se pot vizita: Cimitirul nemţesc Frunzoaica.

Podgoria Panciu - vinul domnitorilor

Aflat la 38 km de Focsani si la 18 km de Marasesti, orasul Panciu este situat in extremitatea estica a Carpatilor de Curbura, la poalele dealurilor Movila Panciu (278 m) si Chicerea (334 m). Inconjurata de fasiile de vie ce strajuiesc pivnitele domnesti, asezarea Panciu mai poarta inca parfumul vechiului targ in care poposeau la vreme de recolta voievozii, boierii si negustorii. Atmosfera linistita, ce prinde in mrejele ei pe oricine poposeste la Panciu in miez de toamna, aduce cu ea semnificatii aparte. Linistea din timpul zilei, impietrita parca in timp de lipsa zgomotelor specifice marilor centre urbane, poarta cu ea insemnele unui an bun pentru recolta, cand oamenii lasa deoparte treburile casei pentru munca la vie. In scrierile datand din secolul al XVII-lea, asezarea Panciu apare mentionata sub denumirea "Crucea", localitatea fiind recunoscuta inca din acea vreme pentru cultivarea vitei de vie, din care se produceau cele mai alese vinuri din Tinutul Vrancei. Evolutia economica a orasului Panciu a fost determinata mai ales de activitatile de negot cu vin, dar si de disparitia in secolul al XVII-lea a Targului Putna si prin dezvoltarea la Focsani a unui important centru economic. Cele mai vechi dovezi de vietuire umana in teritoriul de astazi al localitatii Panciu dateaza inca din paleolitic, in aceasta zona descoperindu-se unelte din piatra cioplita si diferite piese de ritual. Lucrarile de arheologie au scos la iveala vestigii apartinand culturii geto-dacice, obiectele identificate la Crucea de Sus reliefand gustul pentru frumos al populatiei autohtone si informatii cu privire la ocupatiile principale ale oamenilor, intre care viticultura a avut un rol semnificativ in evolutia economica a societatii din acea perioada. La inceputul secolului al XVII-lea localitatea a intampinat o perioada de regres economic din cauza faptului ca multe dintre terenurile din acest teritoriu au intrat, prin danii sau cumparari, in proprietatea Manastirii Bogdana. Incepand cu a doua jumatate a secolului al XVII-lea, in zona de la Crucea de Jos si Crucea de Sus activitatilor comerciale sustinute in special prin comertul cu vin li s-au adaugat si mestesuguri precum meseriile de blanar, ciubotar, tabacar. Podgoria Panciu, formata din centrele viticole Panciu, Tifesti si Paunesti detine o suprafata totala ce depaseste 9500 ha. Primele mentiuni documentare referitoare la viile ce alcatuiesc in prezent podgoria dateaza de la sfarsitul secolului al XVI-lea. Descrieri ale activitatilor viticole care se desfasurau in acest teritoriu apar mentionate si in documente straine, informatiile fiind consemnate de calatori de pe alte meleaguri, care, descoperind aceasta zona, au apreciat calitatea superioara a vinurilor si parfumul special al strugurilor de masa de la Panciu. In trecut, renumele podgoriei era asigurat de vinurile obtinute din soiurile traditionale precum Plavaie, Galbena, Babeasca Neagra, Feteasca Alba si Feteasca Neagra. In timp, au cucerit teren si alte soiuri, ca Feteasca Regala, Rieslingul Italian, Aligoté, Sauvignon, Muscat Otonel, Pinot Noir, Merlot. In prezent, podgoria Panciu este profilata pe producerea in special a vinurilor albe-seci intr-o cantitate mai mare, a vinurilor rosii intr-o proportie mai redusa si in cantitati foarte mici a vinurilor aromate. Nota de distinctie prin care s-a reflectat atat in tara cat si peste hotare adevarata personalitate a podgoriei Panciu este redata de producerea in aceste locuri a vinurilor spumante, care incununeaza cu succes salba de aur a vinurilor traditionale. Cel care a pus bazele procesului de fabricare a sampaniei de Panciu este inginerul Ion Pusca, care a creat unul dintre cele mai bune sortimente de sampanie romaneasca. Sampania de Panciu, obtinuta prin metoda „champenoise“, este foarte cautata, inclusiv pe piata internationala. In hrubele de la Panciu a fost destupata in anul 1958 prima sticla de sampanie produsa din strugurii acestei podgorii. Hrubele, descoperite intamplator in anul 1952, au fost sapate la 24 m in scopul asigurarii unor conditii optime de temperatura si luminozitate, care sa permita depozitarea si asigurarea procesului de invechire a sampaniei. Hrubele, atribuite marelui voievod Stefan cel Mare, au fost construite din pamant lutos, care a fost intarit cu beton in anul 1949. Tot in acelasi an s-a realizat si instalatia de electrificare, hrubele fiind transformate in spatii pentru pastrarea vinurilor. Din anul 1968 s-a inceput popularea lor cu butelii de sampanie pentru invechire. Hrubele se compun dintr-un culoar central din care se ramifica un numar de 36 de galerii laterale ce masoara aproape 3 km. Capacitatea de depozitare a acestor coridoare este de 3 milioane de butelii, iar temperatura, constanta tot timpul anului, masoara 11-12 grade C.

Strugurii - fructul zeilor

Strugurii ocupa un loc considerabil in mitologia greaca si latina. Dionisos, fiul lui Zeus, - alias Bachus in mitologia latina - a cunoscut de mic euforia ascunsa in miezul acestui fruct.
Lasat in grija nimfelor, micului Dionisos i s-au dat in loc de jucarii, boabe de struguri. Si tot ele au incercuit fruntea acestui zeu frumos si vesel cu ghirlande verzi si struguri aurii si dulci. A fost astfel primul care a gustat din betia atat de vesela de care au profitat nimfele si satirii.
Ajuns barbat in toata firea, Dionisos a pornit sa imprastie in lume rodul parfumat si imbatator  al vitei de vie.  Umbla intr-un car tras de lei si tigri si era urmat de un cortegiu galagios format din nimfe si satiri, care dantuiau si cantau in jurul lui, iar vinul curge garla.
In cinstea acestui zeu al vitei de vie, ocrotitor al viticultorilor, se organizau serbari cu fast si mult antren - elinii le numeau orgii, iar latinii, bachanale.
Vita de vie
Vita de vie era cunoscuta cu mult inaintea Mantuitorului. In Geneza (9:20), se spune ca Noe cultiva aceasta planta "imbatandu-si" simturile cu produsul ei rubiniu. Vinul era foarte apreciat si in Grecia antica, dar, in general, era consumat indoit cu apa.
Acest obicei a fost preluat si de romani, care au plantat vita de vie in teritoriile cucerite din Africa, Spania, Iliria si altele. La noi, licoarea bahica a cunoscut si o perioada de "prohibitie". Ptr. ca dacii de pe vremea lui Burebista se intrecusera cu gluma in privinta consumului de vin, regele - sfatuit de preotul Deceneu - a hotarat distrugerea tuturor acestor culturi. Totusi cand romanii au cucerit Dacia, cultivarea vitei de vie era din nou in floare.
In Antichitate, vinul se pastra in amfore de ceramica cu gatul subtire, iar gurile acestora erau astupate cu carpe inmuiate in ulei, ptr. a se opri continuarea fermentatiei. De-abia in secolul al XII-lea au ajuns la moda sticlele si dopurile de pluta.
In tara noastra exista la ora actuala peste 40 de podgorii recunoscute pe plan international, semn ca romanii nu si-au pierdut gustul si priceperea ptr. sucul de struguri fermentati.
Cele sapte calitati ale vinului lui Noe  
Nu putine sunt legendele nascute din puterea sau calitatile vinului. Ajuns pe Insula Caprelor, Ulise a urcat pe tarm impreuna cu cativa tovarasi, putina hrana si un burduf mare de capra cu un vin rosu, tare.
Datorita acestuia a reusit Ulise si restul echipajului ramas in viata sa scape din pestera ciclopului Polifem. Cand i-au dat uriasului sa soarba din licoarea ametitoare, Polifem, care nu cunoscuse pana atunci sucul de struguri, a cazut, pur si simplu, beat de mort.
In Biblie, Noe a cunoscut si el cateva patanii puse pe seama vinului. Cand a iesit din Arca, la sfasitul potopului, a intalnit un tap. Animalul se infrupta cu nesat din crengile de vita care cresteau din abundenta. Starea evidenta de euforie si de veselie a bietului patruped l-a indemnat pe Noe sa cultive vita de vie. Si, cum se lamenta el, Satana s-a oferit sa-l ajute, sugerandu-i sa stropeasca via cu sangele a sapte animale. Anul urmator, via a rodit un fruct suculent, care purta caracteristicile animalelor sacrificate. Cand Noe a inceput sa bea din vinul aromat, a simtit ca devine: "curajos ca un leu, puternic ca un urs, nemilos ca un tigru, artagos ca un caine, siret ca o vulpe, guraliv ca o cotofana, galagios ca un cocos".
In vino veritas
Exista nu mai putin de 450 de referiri la vin si la vita de vie in Sfintele Scripturi. Profetul Isaia a scris un cantec al vitei de vie. La nunta din Caana, Isus a transformat apa in vin. La Cina cea de Taina, vinul a devenit sangele lui Hristos.
Substantele din struguri
Strugurii contin potasiu, care ajuta la eliminarea surplusului de apa din celule.
Acizii si enzimele din struguri reechilibreaza schimbul de materii, favorizeaza arderea grasimilor si, in plus, activeaza functiile ficatului si ale rinichilor, eliminand toxinele din organism.
Elementele nutritive specifice fructelor usureaza digestia, impiedicand constipatia
Substantele numite procyanidine, care se gasesc in special in strugurii negri si brumarii, reprezinta un factor important in apararea inimii. Aceste substante scad hipertensiunea si nivelul colesterolului.
Aceleasi procyanidine protejeaza pielea de influenta substantelor nocive din atmosfera si de actiunea razelor solare. Impreuna cu siliciul care se gaseste in coaja boabelor de struguri, redau elasticitatea si prospetimea tenului.
Vitamina B si magneziul din struguri sunt un adevarat balsam ptr. persoanele prea nervoase.
Taninii care se gasesc in struguri intaresc sistemul de aparare al organismului,neutralizand actiunea virusilor si a bacteriilor          
Consumul de struguri
Atentie! Strugurii trebuie consumati in cantitati moderate de catre diabetici si persoanele supraponderale. Strugurii proaspeti se pot consuma de minune cu branza sau cu lapte batut
Conservare
 Printr-o  reteta italieneasca din 1831, strugurii se pot conserva vreme indelungata. Boabele care nu sunt stricate sau sparte se aleg, si se pun cu grija in 2 sau 3 straturi intr-o lada, separand fiecare strat cu frunze de piersic. Lada se asaza pe scanduri si se depoziteaza intr-un loc uscat si bine aerisit. Astfel, strugurii se conserva bine pana in luna ianuarie, uneori chiar si pana in februarie.              
Vitel cu ragout de struguri
100g muschi de vitel, 4 linguri ulei, 1 catel usturoi, 100g ciuperci, 150g struguri, patrunjel tocat
Muschiul se prajeste in 2 linguri de ulei. In alta tigaie se adauga restul de ulei si se calesc usturoiul tocat si ciupercile feliate. Se amesteca si se frig inabusit 10 minute. Se adauga strugurii si la final patrunjelul tocat.
Salata de fructe
150g miez de pepene galben, 150g boabe de struguri, 3 linguri ulei, putin ghimbir proaspat ras, 2 linguri suc de portocale,100g piept de pui fript
Se amesteca pepenele taiat cubulete cu boabele de struguri.Peste ele se toarna un sos format din ulei, suc de portocale si ghimbir. Se serveste salata alaturi de pieptul fript taiat fasii.
Fructe in "cosulet"
1 pepene galben, 2 prune, 2 kiwi, 200g boabe de struguri fara samburi, 150g pepene verde, 2 linguri rom, scortisoara
Pepenele galben se taie in doua,se curata de seminte si se scobeste de o parte din miez;miezul scos se taie cubulete mici. Se indeparteaza samburii prunelor si se taie felii;la fel se taie si fructul de kiwi. Se pun fructele,impreuna cu strugurii in jumatatile de pepene. Adaugam si pepene verde taiat cubulete si stropim totul cu rom.Se presara cu scortisoara si se dau "cosuletele" la frigider

Soiuri de vita nobila pentru vinuri rosii

Babeasca neagraEste un soi romanesc foarte productiv, care se mai numeste Rara neagra sau Cracana. Strugurii sunt conici, ramurosi, cu boabele asezate rar. Boabele sunt rotunde turtite, cu pielita subtire, de culoare rosie inchis sau rosie verzuie. Poate fi cultivat in Moldova (Nicoresti) in judetele Galati, Vrancea, Iasi etc.

Cadarca
Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu boabe rotunde, negre albastrui. Da bune rezultate in zona de vest a tarii (podgoriile din Banat, judetele Arad (Minis) si Bihor.

Negru moale
Este un soi romanesc productiv. Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu boabele asezate foarte dens incat se deformeaza. Boabele sunt rotunde, cu pielita subtire, colorata negru-inchis si acoperita ou un stnat de pruina (ceara). Se recomanda pentru gospodariile din Oltenia si din zona Dragasani.

Negru virtos
Este un soi romanesc, tot asa de productiv. Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu boabe rotunde avind pielita groasa, colorata negru intens. Este indicat in aceleasi conditii ca si Negru moale.

Feteasca neagra
Strugurii sunt cilindrici si desi in boabe. Bobul este rotund, marunt, negru albastrui, cu pielita groasa. Se recomanda pentru zona de est a tarii (judetele Iasi, Galati, Bacau, precum si pentru zona Dealu Mare). Da productii ceva mai mici, dar din care se obtin vinuri superioare.

Pinot noir
Este un soi mai putin productiv. Strugurii sunt cilindrici, cu boabe dese. Bobul este sferic, negru, crocant, cu pielita groasa. Se poate cultiva cu rezultate mai bune in zona Aradului, la Dealu Mare precum si in Oltenia (Segarcea).

Merlot
Este un soi foarte valoros si foarte productiv. Strugurii sunt cilindro-conici, avand boabe dese. Bobul este sferic, negru, zemos, cu aroma discreta. Poate fi cultivat aproape in majoritatea gospodariilor (judetele lasi, Galati, Bacau, Vrancea, Buzau, in Dobrogea, Banat etc).

Cabernet Sauvignon
Este unul din cele mai valoroase soiuri pentru vinuri rosii. Strugurii au boabe mici, sferice, negre, zemoase, cu gust ierbos. Da vinuri de calitate foarte buna. Se indica pentru podgoriile Dealu Mare, Dragasani, Murfatlar, precum si pentru gospodariile din judetele Bacau, Vrancea, Galati, lasi, Vaslui etc.

Soiuri de vita nobila pentru vinuri albe

In general, soiurile de struguri pentru vin au strugurii mai mici, cu boabe mai dese in ciorchini. Miezul este zemos, cu pielita groasa si mai putin elastica. Vom enumera citeva din principalele soiuri care se pot cultiva in gradina.

Galbena de Odobesti
Este un soi romanesc foarte valoros si productiv. Strugurii sunt cilindro-conici, aripati, cu boabe sferice, de culoare galbena verzuie ruginie pe partea insorita. Da foarte bune rezultate in judetele Vrancea, Galati, Bacau.

Plavaie
Este un olt soi romanesc. Strugurii au forma cilindrica sau conica, avand boabe rotunde, colorate verde albicios. Se recomanda in aceleasi zone ca si Galbena de Odobesti.

Aligote
Este un soi de mare productie. Strugurii au forma cilindrica, ou boabe sferice de culoare verde galbuie. Se poate cultiva cu bune rezultate in gospodaria personala mai ales in Moldova.

Neuburger
Strugurii au forma cilindro-conica, cu boabe sferice, verzui, avind nuante ruginii pe partea insorita. Da bune rezultate in Transilvania si in vestul tarii.

Grasa de Cotnari
Este un soi romanesc foarte valoros, destul de productiv, care se coace la sfarsitul lunii septembrie. Este mult raspindit in zona Cotnari-ului (judetul lasi) si la Pietroasele (judetul Buzau). Strugurii sunt conici sau cilindro-conici, cu boabe rotunde, usor ovoidale, de culoare galbena verzuie, cu pete ruginii pe partea insorita. In anii cu toamne lungi, pe coaste bine insorite, cantitatea de zahar din bobite poate creste pina la 300 g/l.

Din strugurii acestui soi se pot obtine vinuri dulci (licoroase), cu un potential alcoolic de peste 16°. Prin invechire vinul capata un buchet si gust deosebit de placute. Poate fi vinificat singur sau in amestec tehnologic format din urmatoarele soiuri: Grasa de Cotnari 40%, Feteasca alba 40%; Tamiioasa romaneasca 20%.

Feteasca alba
Este unul din cele mai vechi soiuri romanesti, raspindit aproape in toate podgoriile tarii. Strugurii sunt cilindro-conici, cu boabe rotunde, mici, cu pielita subtire, colorate verde galbui. Vinurile obtinute au intre 11 si 14° alcool. Se recomanda pentru zona Transilvaniei, in Moldova, Muntenia si Oltenia.

Feteasca regala
Este un soi valoros, foarte productiv, raspandit in special in Transilvania (se mai numeste Galbena de Ardeal). In ultimul timp acest soi s-a extins foarte mult si in celelalte regiuni ale tarii (podgoria Dealu Mare). Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu boabe sferice, de culoare verde galbuie. Este foarte indicat pentru amatorii care vor sa obtina vinuri de calitate in gospodarie.

Muscat OttonelEste un soi valoros si mult solicitat de consumatori. Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, avand boabe rotunde sau usor turtite, de marime mijlocie, cu pielita colorata verde-galbui, acoperita cu multa pruina, care ii imprima o nuanta albicioasa. Miezul este crocant, semizemos si cu gust aromat. Da vinuri aromate, dulci si consistente. Este indicat a se folosi in gradina de linga casa in toate zonele tarii pentru a imbunatati calitatea vinului ce se obtine in gospodarie.

Chardonnay
Strugurii sunt lungi, cilindrici sau cilindro-conici, aripati, cu boabe rotunde, galbene verzui, cu numeroase si mici puncte cafenii raspindite pe intreaga suprafata. Da vinuri de calitate. Se indica pentru gospodariile din Dobrogea (Murfatlar, Niculitel etc).

Pinot grisStrugurii sunt cilindrici, cu boabe mici, sferice, colorate fumuriu. Da bune rezultate in Dobrogea si in zona subcarpatica.

Riesling italian
Este unul din cele mai raspindite soiuri din tara noastra. Strugurii sunt cilindrici, cu boabe mici, rotunde, de culoare verde galbuie, care se coc la jumatatea lunii septembrie. Se recomanda pentru toate zonele tarii.

Sauvignon
Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu boabe mici, sferice, de culoare verde deschis. Fiind foarte dense in ciorchine, ele se deformeaza. Este foarte indicat pentru pogdoriile din Dealu Mare si Dragasani.

Tamaioasa romaneasca
Este un soi romanesc foarte valoros si productiv. Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu boabe foarte dese. Bobul este sferic, verde galbui, crocant, cu miezul tamiios. Toamna tarziu, boabele devin "ruginite" pe partea insorita. Se recomanda pentru partea de sud a tarii, in special pentru partea subcarpatica de sud (Dealu Mare, Dragasani etc).

Traminer roz
Strugurii sunt conici sau cilindro-conici, cu boabe rotunde, avind pielita groasa, acoperita cu multa pruina (ceara) si colorata roz. Da rezultate bune in zona Tarnavelor (judetele Alba, Sibiu, Mures etc).

Podgorii in Vrancea

"O harta a vinurilor este ca o harta a fluviilor vii..."

Regiunea PANCIU : Panciu, Paunesti, Pufesti, Tifesti, Ruginesti, Movilita
Regiunea ODOBEŞTI : Odobesti, Jaristea, Padureni, Bolotesti

Regiunea COTEŞTI : Cotesti, Vartescoiu, Carligele, Urechesti, Tamboiesti, Dumbraveni

Despre Vrancea

Cultura vitei de vie a reprezentat pentru regiunea Vrancea o ocupatie straveche si de baza a oamenilor, influenta ei resimtindu-se direct si indirect in economie, in viata sociala si culturala.
Simpla lectura a datelor statistice - 11% din suprafata cultivata cu vita de vie, intre 20-25% din productia de vin a Romaniei si peste 100.000 de persoane care traiesc din aceasta indeletnicire- poate convinge pe oricine de importanta pe care o are acest domeniu de activitate in economia judetului.

Suprafata viticola a Vrancei este impartita in trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobesti si Cotesti.

Vinul si strugurii

Nicio alta bautura nu a atras mai mult atentia medicinei moderne decat vinul. Atunci cand cercetatorii su descoperit Resveratrolul, au gasit practic raspunsul la ceea ce era numit paradoxul francez si anume de ce francezii, al caror stil de viata include fumatul, mancaruri grase si vinul, au o rata redusa a bolilor cardiovasculare si a cancerului.
Raspunsul la aceasta dilema se gaseste in Resveratrol, un antioxidant puternic si o substanta antiinflamatoare, care se gaseste in concentratii mari in vin. Francezii au obiceiul de a consuma un pahar dau doua de vin in fiecare zi, ceea ce ii protejeaza de aparitia afectiunilor cronice.

Cat de importanti sunt strugurii pentru sanatatea ta

 

Ai citit in multe materiale ca fructele sunt foarte importante pentru sanatatea ta, insa nu prea ai luat in considerare si strugurii? Acum ar fi bine sa o faci pentru ca stugurii sunt benefici sanatatii. Afla in continuare de ce.
Strugurii reprezinta o sursa importanta de substante nutritive esentiale pentru organismul tau si beneficiile lor sunt chiar mai mari decat ale multor altor fructe, aminteste Buzzle.
Strugurii sunt extrem de buni pentru sanatate pentru ca au in continutul lor multa apa.
Aceste fructe ajuta la o dieta de detoxifiere si ajuta in pierderea in greutate. De asemenea, stugurii reduc riscul aparitiei bolilor coronariene si scade riscul aparitiei cancerului.
Strugurii reprezinta o sursa extrem de importanta de vitamina A, vitamina B, vitamina B6 si acid folic.
In afara de toate acestea, strugurii contin un compus numit pterostilben, care reduce nivelul colesterolului si a trigliceridelor.
Minerale precum potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier si seleniu se gasesc in struguri. Cupru, mangan si zinc se gasesc, de asemenea, in aceste fructe.
Acest fruct contine multe fibre si proteine, asa ca, pentru o portie curata de sanatate poti consuma fara probleme struguri.
Semintele de struguri reprezinta antioxidanti puternici care blocheaza imbatranirea prematura. De asemenea, semintele de struguri au prorietati anti-virale, proprietati anti-cancerigene si asigura o buna circulatie a sangelui.