vineri, 30 decembrie 2011

Vinul casei,o savoare pe gustul tuturor!
La multi ani tuturor...sa va aduca noul an numai bucurii si impliniri si nu in ultimul rand multa,multa sanatate!

sâmbătă, 17 decembrie 2011

Vinul casei,o savoare pe gustul tuturor!



Vine Craciunul....tuturor un Craciun Fericit care sa va aduca multe impliniri!

joi, 15 decembrie 2011

Vand vin neimbuteliat rosu si alb


Vinul casei,o savoare pe gustul tuturor!Vand vin alb si rosu varsat, 100% natural ,podgoria Panciu-Vrancea.  Vin alb din soiuri-Feteasca ,Aligote si Riesling ; vin negru - Merlot si Cabernet,neimbuteliat. Anul 2010-2011 . Pret en-gros   5 lei/L. La cantitati foarte mari se negociaza .Vinul este de calitate superioara.Distribuim in toata tara strict pe comenzi certe si clare.

miercuri, 7 decembrie 2011

Vinul rosu-partile rele

Partile rele

Este trist, dar adevarat - femeile sunt mai expuse decat barbatii riscurilor provocate de alcool. Dar partile negative ale vinului sunt legate in principal de cantitatea de alcool ingurgitata, nu de particularitatile vinului rosu, cu o exceptie:

Durerea de cap cauzata de vinul rosu

Aceasta durere este cauzata de tanin, o substanta chimica responsabila pentru culoarea rosie si pentru gustul puternic al vinului rosu. Aceasta chimicala se gaseste de obicei in pielita strugurilor - de aceea este mult mai rar intalnita in cazul vinului alb.

Taninul poate provoca migrene celor care sufera de obicei de asa ceva sau poate cauza dureri de cap chiar si persoanelor fara astfel de probleme. Sensibilitatea la tanin variaza insa de la persoana la persoana. Alte probleme sunt legate de cantitatea de alcool prezenta in vinul rosu - aceasta poate varia de la 10% pana la 15%! Puterea vinului trebuie luata in considerare neaparat - de aceea merita sa citesti eticheta.

Caloriile din alcool

Situata printre cele mai mici neplaceri cauzate de alcool, problema caloriilor este totusi demna de mentionat pentru cei care isi supravegheaza serios silueta. Nu are nici un rost sa te infometezi, dar sa dai buzna in vin. Un pahar de 125 ml contine aproximativ 80 de calorii, deci nu trece cu vederea acest lucru. Cel mai indicat din punctul de vedere al siluetei este vinul alb sec, deoarece este cel mai sarac in proteine si calorii.

Accidentele

Alcoolul in cantitati mari reduce capacitatea de concentrare si atentia, incetineste activitatea cerebrala si blocheaza reflexele. Contributia lui nefasta se face simtita in toate tipurile de accidente, in special in cele rutiere. Interactiunea cu medicamentele Se stie ca regula generala ca alcoolul nu se amesteca niciodata cu medicamentele, oricare ar fi tipul acestora. Motivul este simplu: alcoolul este metabolizat in ficat si poate interfera cu actiunea substantelor medicamentoase in mod nedorit. Combinatia dintre somnifere si bautura este in mod special periculoasa.

Afectiuni serioase

Problemele de sanatate asociate consumului de alcool se leaga in primul rand de utilizarea peste masura sau de utilizarea regulata. Cum am amintit si mai sus, in randurile femeilor riscurile sunt mai mari, chiar si raportate la cantitati de alcool mai mici decat in cazul barbatilor.
Consecintele nefaste asupra sanatatii includ:

 - distrugerea ficatului (ciroza)
 - osteoporoza
 - riscul de cancer de diferite tipuri: de gat, de ficat, de san, de esofag
- presiune arteriala ridicata
- ulcere de stomac
- afectarea muschiului inimii
- pancreatita acuta si cronica
- nivel ridicat de trigliceride (un tip de grasime care circula in sange)
- obezitate.

Ce inseamna totusi  "a bea cu masura"?

Sfatul de a bea cu masura este de bun simt. Totusi, cantitatile acceptate de alcool difera intre SUA si Europa. In primul caz, un pahar pe zi pentru femei si doua pentru barbati este limita propusa, pe cand in statele europene femeile pot consuma intre 2-3 pahare pe zi, iar barbatii 3-4. In orice caz, fiecare persoana ar trebui sa isi stabileasca limita proprie, pentru a bea de placere si in cantitati rezonabile, fara a se supune vreunui risc de sanatate.

Vinul rosu-partile rele

Partile rele

Este trist, dar adevarat - femeile sunt mai expuse decat barbatii riscurilor provocate de alcool. Dar partile negative ale vinului sunt legate in principal de cantitatea de alcool ingurgitata, nu de particularitatile vinului rosu, cu o exceptie:

Durerea de cap cauzata de vinul rosu

Aceasta durere este cauzata de tanin, o substanta chimica responsabila pentru culoarea rosie si pentru gustul puternic al vinului rosu. Aceasta chimicala se gaseste de obicei in pielita strugurilor - de aceea este mult mai rar intalnita in cazul vinului alb.

Taninul poate provoca migrene celor care sufera de obicei de asa ceva sau poate cauza dureri de cap chiar si persoanelor fara astfel de probleme. Sensibilitatea la tanin variaza insa de la persoana la persoana. Alte probleme sunt legate de cantitatea de alcool prezenta in vinul rosu - aceasta poate varia de la 10% pana la 15%! Puterea vinului trebuie luata in considerare neaparat - de aceea merita sa citesti eticheta.

Caloriile din alcool

Situata printre cele mai mici neplaceri cauzate de alcool, problema caloriilor este totusi demna de mentionat pentru cei care isi supravegheaza serios silueta. Nu are nici un rost sa te infometezi, dar sa dai buzna in vin. Un pahar de 125 ml contine aproximativ 80 de calorii, deci nu trece cu vederea acest lucru. Cel mai indicat din punctul de vedere al siluetei este vinul alb sec, deoarece este cel mai sarac in proteine si calorii.

Accidentele

Alcoolul in cantitati mari reduce capacitatea de concentrare si atentia, incetineste activitatea cerebrala si blocheaza reflexele. Contributia lui nefasta se face simtita in toate tipurile de accidente, in special in cele rutiere. Interactiunea cu medicamentele Se stie ca regula generala ca alcoolul nu se amesteca niciodata cu medicamentele, oricare ar fi tipul acestora. Motivul este simplu: alcoolul este metabolizat in ficat si poate interfera cu actiunea substantelor medicamentoase in mod nedorit. Combinatia dintre somnifere si bautura este in mod special periculoasa.

Afectiuni serioase

Problemele de sanatate asociate consumului de alcool se leaga in primul rand de utilizarea peste masura sau de utilizarea regulata. Cum am amintit si mai sus, in randurile femeilor riscurile sunt mai mari, chiar si raportate la cantitati de alcool mai mici decat in cazul barbatilor.
Consecintele nefaste asupra sanatatii includ:

 - distrugerea ficatului (ciroza)
 - osteoporoza
 - riscul de cancer de diferite tipuri: de gat, de ficat, de san, de esofag
- presiune arteriala ridicata
- ulcere de stomac
- afectarea muschiului inimii
- pancreatita acuta si cronica
- nivel ridicat de trigliceride (un tip de grasime care circula in sange)
- obezitate.

Ce inseamna totusi  "a bea cu masura"?

Sfatul de a bea cu masura este de bun simt. Totusi, cantitatile acceptate de alcool difera intre SUA si Europa. In primul caz, un pahar pe zi pentru femei si doua pentru barbati este limita propusa, pe cand in statele europene femeile pot consuma intre 2-3 pahare pe zi, iar barbatii 3-4. In orice caz, fiecare persoana ar trebui sa isi stabileasca limita proprie, pentru a bea de placere si in cantitati rezonabile, fara a se supune vreunui risc de sanatate.

Vinul Rosu

Bautura extrem de populara si preferata bucatariilor europeana si mediteraneana, vinul rosu este un produs gasit in multe varietati, reflectand diversitatea solului, a climatului si a culturii din care face parte.

Subiect de nesfarsite dezbateri medicale, importanta vinului rosu pentru sanatate se pare ca a fost totusi stabilita: consumul a 1 - 2 pahare zilnic reduce mortalitatea prin prevenirea bolilor coronariene. Totusi, lipsa de masura duce la grave afectiuni, ca in general in cazul bauturilor alcoolice.

Partile bune

Antioxidantii

Vinul contine antioxidanti, in special resveratrolul - care este gasit in samburii si pielita strugurilor. Importanta antioxidantilor este recunoscuta de mult - ei lupta cu radicalii liberi si protejeaza astfel celulele sanatoase impotriva atacului acestora.

Concentratia mare de resveratrol din vinul rosu se datoreaza procesului de fermentatie - in care contactul prelungit dintre zeama de struguri, pielita si samburi face ca in final produsul finit sa contina un nivel ridicat de antioxidanti. In principiu, aceasta este si explicatia asa-numitului "Paradox Frantuzesc". S-a observat ca vinul din podgoriile franceze are un nivel foarte ridicat de antioxidanti, ceea ce ii ajuta pe localnici sa fie mai sanatosi decat altii.

In regiunile din Franta in care se consuma alimente bogate in grasimi, de exemplu, rata de incidenta a atacurilor de cord este mult mai scazuta decat in alte zone ale globului - desi dieta este asemanatoare. Motivul? Francezii alatura mereu unei mese bogate un pahar de vin rosu. Si vinul alb contine anumite cantitati de resveratrol, dar in cazul sau pielita si samburii sunt indepartate mult mai devreme in procesul de productie, decat se intampla in cazul vinului rosu. Astfel, nivelurile de antioxidanti sunt mult mai scazute.

Prevenirea cancerului

Studiile de laborator au scos in evidenta faptul ca resveratrolul are si proprietati anti-cancerigene. Actiunea sa a fost observata in urmatoarele directii: minimizarea mutatiilor de ADN care produc cancerul, uciderea celulelor bolnave si blocarea crearii de vase de sange in jurul tumorii, pentru a o hrani. Acest antioxidant are si capacitatea de a inhiba raspandirea celulelor bolnave in alte zone (metastaza).

Evident, se asteapta studii aprofundate in aceasta directie, dar rezultatele initiale arata foarte promitator.

Subtierea sangelui

Resveratrolul are un rol important si in subtierea sangelui. El actioneaza prompt, impiedicand trombocitele (celulele implicate in formarea cheagurilor de sange) sa se alipeasca. Prin acest mecanism, resveratrolul poate impiedica aparitia infarctului.

Efecte fitoestrogenice

Resveratrolul este un fitoestrogen. Exista anumite plante similare estrogenului si care pot juca rolul acestuia in organism, avand efecte asemanatoare. S-a sugerat astfel ca vinul rosu poate combate unele probleme cauzate de lipsa estrogenului, ca osteoporoza sau menopauza prematura. Totusi, aceste supozitii nu au fost inca dovedite. Pentru cei carora nu le place vinul rosu, vestea buna este ca resveratroul se mai gaseste si in alune, afine si macese.

Vinul rosu - beneficii si dezavantaje


In fiecare zi suntem bombardati cu mesaje - adesea conflictuale - despre vinul rosu. Vestea ca acest "clasic" este benefic si protejeaza inima a fost primita cu mult entuziasm de pasionati. Dar care este adevarul: vinul rosu chiar are numai efecte pozitive asupra organismului?

Producerea vinurilor roze seci


Se cunosc mai multe tehnici de obţinere a vinurilor roze, unele devenind deja tradiţionale:
Macerare de scurtă durată. Metoda constă în menţinerea în contact a mustului cu părţile solide ale strugurilor, timp de 6 si 24 ore (în funcţie de bogăţia stru gurilor în antociani). În prealabil, strugurii sunt zdrobiţi şi desciorchinaţi, iar mustuiala se sulfitează moderat (60-80 mg/l) şi se însămânţează cu levuri selecţionate (4-5 celule/ml must). Vinurile roze realizate printr-o macerare de 24 ore poartă şi numele: "vinuri de o zi", "vinuri de o noapte" sau „Clairet". În timpul macerării are loc o uşoară fermentare şi unele procese de macerare, datorită cărora o parte din pigmenţii antocianici din pieliţe difuzează în must. Faţă de vinurile albe, vinurile roze au valori uşor crescute pentru extract, cenuşă şi tanin.
Obţinerea vinurilor roze prin amestecarea vinului alb cu vinul roşu, obţinute din aceeaşi materie primă (fig.1). Mustuiala de struguri negri este trecută în căzi sau cisterne metalice (statice sau rotative). Concomitent se efectuează sulfitarea (50-100 mg/l) şi însămânţarea cu levuri aparţinând speciei S. oviformis La recipient se lasă deschis ştuţul de scurgere încă de la începutul operaţiuni datorită cărui fapt 20-25% din mustul ravac se scurge. Această porţiune fermentează, după procedeul în alb, iar mustuiala parţial scursă parcurge etapa de fermentare-macerare timp de 24-36 ore, după care se presează. Vinul roşu obţinut se asamblează cu cel alb provenit din scurgerea ravacului, rezultând un vin roze cu caracteristicile menţionate mai sus.
6_25.jpg
Fig. 1 - Schema tehnologică de obţinere a vinurilor roze prin amestecarea vinului alb cu vin roşu, obţinute din aceeaşi materie primă (după Gheorghiţă, 1997)
Obţinerea vinurilor roze din amestecuri tehnologice. Metoda se foloseşte pe scară largă în viticultura de pe nisipurile Olteniei. în acest caz, soiul Roşioară (sărac în pigmenţi) este folosit ca soi de bază (70-90%), iar soiurile Sangiovese, Burgund, Băbească, Merlot, Haiduc, Pandur (10-30%) ca "ajutoare" sau compensatoare de culoare, aciditate şi zaharuri. în condiţiile folosirii cisternelor tip ROTO, durata de macerare a amestecului tehnologic este cuprinsă între 16 şi 36 ore (Gheorghiţă, M. şi col., 1986, Muntean Camelia, 1996).
Obţinerea vinurilor roze prin modificarea raportului între fazele mustuielii. Recolta de struguri se împarte în două părţi inegale. O porţiune de 75% se vinifică în alb, iar cea care reprezintă 25% se transformă în mustuială. Mai departe tehnologia se derulează conform schemei din figura 2.
6_26.jpg

Principalele caracteristici ale vinurilor roze


Prin prospeţime, fineţe, fructuozitate şi conţinut în polifenoli ele se apropie de cele albe, iar pe plan cromatic sunt mai apropiate de cele roşii (Cornelia Munteanu 1999). Vinurile roze se obţin din soiuri negre cu mustul incolor printr-o vinificaţie intermediară  între  cea  de  obţinere  a  vinurilor  albe  şi roşii.   De  aceea, şi caracteristicile lor se plasează între cele a celor 2 tipuri de vin. Conţinutul lor în alcool este, de regulă, ceva mai ridicat faţă de vinurile roşii care s-ar obţine din acelaşi soi. În schimb, extractul sec este mai scăzut datorită unui contact mult mai redus al mustului cu părţile solide. Raportul între alcool şi extract sec se apropie mai mult de cel al vinurilor albe decât cel al vinurilor roşii.
Vinurile roze acoperă un mare evantai de culori, de la portocaliu clar la cireşiu deschis (Andre şi col., 1970). În general, vinurile roze nu se pretează la învechire. Calitatea lor nu se îmbunătăţeşte prin păstrare mai îndelungată în vase sau sticle.
Reputaţia acestor vinuri este dată de caracterul lor de băutură proaspătă, de fractuozitate, de savoarea lor apropiată de cea a strugurilor, ceea ce lipseşte vinurilor roşii (Rason, 1967) Se servesc la masă reci, la temperaturi asemănătoare cu cele ale vinurilor albe (8-10°C).

Prepararea vinurilor Roze

Vinul roze este un tip de vin intermediar, între vinul alb şi vinul roşu, între vinul obţinut fără maceraţie peliculară şi vinul de maceraţie. După Institutul Tehnic al Vinului din Franţa, vinul roze este produs de fermentaţie al mustului de struguri cu pieliţa colorată şi pulpa necolorată sau foarte slab colorată, sau al unui amestec de musturi din struguri albi şi a unei cantităţi de struguri negri, cu sau fără maceraţie, cu constituenţi structurali ai mustului, fermentaţia fiind realizată în aşa fel încât culoarea vinului rămâne roz, şi cu un anumit conţinut în pigmenţi antocianici.
Aceste vinuri nu trebuie confundate cu vinurile "pătate", care pot proveni dintr-un amestec întâmplător la prelucrare al strugurilor albi cu mici cantităţi de struguri coloraţi sau când vasele de vin roşu, după o condiţionare şi igienizare sumară, se folosesc pentru vinuri albe.

Viile si vinul din Romania

Viile si vinul din Romania

Atenţie, deschide într-o fereastră nouă. ImprimareEmail
Vie
Cultivarea vitei de vie a fost o preocupare straveche a strabunilor nostri. Getodacii, locuitorii stravechi ai pamanturilor de la Dunare, Marea Neagra si Carpati, pretuiau vinul in mod deosebit, iar vita de vie era una din cele mai de seama bogatii ale lor. Ei obisnuiau sa bea vinul turnat in coarne de bou, in ulcica sau chiar in tigve. Pe vremea marelui rege Burebista, intemeietorul primului stat centralizat dac, vinul devenise o mare pasiune a dacilor, incat regele sfatuit de marele preot Deceneu, a preconizat masura dezradacinarii vitei de vie. Actiunea lui a fost determinata, se pare, si din cauza interesului pe care-l aratau pentru vin popoarele vecine Daciei si care faceau dese incursiuni aici.
Cu toate masurile pe care le-ar fi luat Burebista si Deceneu, se stie cu siguranta ca la venirea romanilor in Dacia, cultivarea vitei de vie se practica pe suprafete intinse de teren. Romanii au adus in Dacia noi sortimente de vita de vie, au introdus noi procedee de taiere si practici de vinificatie. Ulterior, de-a lungul secolelor, vita de vie a continuat sa prezinte un mare interes si o preocupare de baza a popoarelor bastinasilor. Cultivarea ei nu a incetat nici o clipa, nici in perioada migratiei mai apropiate de zilele noastre. Dimpotriva, viticultorii si proprietarii de podgorii s-au aplecat tot mai mult asupra acestei indeletniciri si au devenit cunoscuti si dincolo de granitele tarii.
Vie Chiar daca au fost ani cu slaba productie viticola, chiar daca viile au fost "victimele filoxerei", renumele unor soiuri de vinuri si al unor podgorii s-au impus si dincolo de hotare. Trebuie amintite aici podgorii ca: Dragasani, Dealu-Mare, Odobesti, Cotesti, Cotnari, Tarnavele si sortimentele de vinuri romanesti ca :Grasa, Tamaioasa, Babeasca, Busuioaca, Feteasca alba si altele.
"Sa nu uitam, de romani ca si la alte popoare din totdeauna, vinul a fost partas alaturi de oameni, atat la necaz cat si la bucurie, simbol al prieteniei, al intelegerii, al voiosiei, sursa de inspiratie sau meditatie pentru poeti, ganditori si compozitori..."
La finele anului 1998, viile ocupau o suprafata de aproape 250.000 de hectare, si pe locul 12 ca productie(cca. 6.500.000 hectolitri, vinuri clasificate la finele anului 1997).


Harta Viticola
Pe teritoriul Romaniei, suprafetele / plantatiile viticole sunt raspandite sub forma de lant continuu sau asezate dispersat, constituind dupa caz, regiuni (zonale) viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri: 7 regiuni / zone viticole, cu numeroase podgorii (aproape 40) si centre viticole (peste 160), cunoscute pentru vinurile de calitate si vinurile speciale, astfel:
  • Zona viticola a dealurilor Subcarpatilor Meridionali cuprinde podgoriile: Dragasani, Samburesti, Leordeni-Stefanesti, Dealu Mare, (cu centre viticole: Boldesti-Scaieni, Valea Calugareasca, Urlati-Ceptura, Tohani, Pietroasele, Merei, Breaza, Naieni, Valea Teancului) si Costesti.
  • Zona viticola a colinelor si dealurilor subcarpatice de rasarit cuprinde podgoriile: Odobesti, Panciu, Cotnari, Iasi, Husi, Nicoresti, Dealu Bujorului, Ivesti.
  • Zona viticola din centrul Transilvaniei cuprinde: podgoriile Tarnave si Alba Iulia (Tara Vinului), in care cele mai renumite centre citicole sunt: Jidvei, Alba Iulia, Blaj, Apoldu, Miercurea, Medias, Tarnaveni, Sebes, Aiud, Valea NIrajului, Lechinta si Bistrita.
  • Zona viticola din vestul si nord-vestul Transilvaniei cuprinde podgorii si centre viticole ca: Oradea-Diosig, Zalau, Valea lui Mihai, Simleul Silvanei, Carei si Satu Mare.
  • Zona viticola din Banat cuprinde podgoria Banatului, care reuneste centrele viticole Silagiu, Dealul Tirolului, Moldova Noua, Recas si Teremia si respectiv podgoria Aradului cu doua centre viticole mai importante Siria-Madarat si Minis-Bratca.
  • Zona viticola din Sesul Dunarii in care se reunesc podgoriile Severinului si Greaca precum si centrele viticole Corcova, Sadova-Corabia, Segarca, Turnu Magurele Draganesti-Olt si Dealul Craiovei.
  • Zona viticola a Dobrogei cu podgoriile Murfatlar (centre viticole - Murfatlar, Medgidia si Ceravoda), Sarica-Niculitel, Istria-Babadag si Ostrov.

Clasificarea vinurilor

Clasificarea vinurilor dupa criterii riguros stiintifice este imposibila, datorita compozitiei chimice complexe. Pe de alta parte, diversitatea calitativa a vinirilor, determinata in principal de arealele in care se cultiva vita de vie precum si diversitatea soiurilor, a facut ca fiecare tara viticola sa adopte sisteme proprii de clasificare a vinurilor.
In tara noastra criteriile de clasificare sunt continutul de alcool, insusirile de calitate determinate de compozitia fizico-chimica si tehnologia de obtinere, stipulate in legea Viei si Vinului.
Indiferent de categoria de calitate, vinurile pot fi albe, roze sau rosii.

In baza acestor criterii, vinurile sunt clasificate in:
  • vinuri de masa (consum curent)
  • vinuri de calitate si
  • vinuri speciale.
Vinuri
Vinurile de masa (de consum curent) sunt usoare, anonime, fara a avea pretentii de identitate de soi sau de podgorie. taria alcoolica minima este de 8,5% in volum.
Vinurile de calitate se obtin din soiuri de struguri cu insusiri tehnologice superioare, cultivate in areale viticole delimitate. in functie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, soi si tehnologia de vinificatie pot fi:
  • vinuri de calitate cu indicatie geografica, denumite si vinuri de calitate superioara (Vs);
  • vinuri cu denumire de origine controlata (DOC)
Vinuri de calitate superioara (Vs) - au taria alcoolica de minim 9,5% vol, cu mentiunea zonei geografice de producere, eventual si denumirea soiului sau a sortimentului. Exportul acestor vinuri poate fi facut sub denumiri generice similare cum ar fi “Landwein”, “Vin de Pays”, “Country Wine” etc.
VinuriVinuri de caliate superioara cu denumire de origine controlata (D.O.C) aceste vinuri au personalitatea locului de producere, soiului si modului de cultura, iar denumirea de origine este constatata prin traditie. Taria alcoolica minima dobindita este de 11% vol, iar strugurii din care provin trebuie sa aiba un continut minim in zaharuri de 190 gr/l. Un vin poate purta denumirea de origine controlata numai cu conditia ca denumirea de origine sa fie aprobata prin ordin de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, iar vinificarea, conditionarea, maturarea si imbutelierea sa se faca in acelasi areal.
La randul lor, vinurile DOC pot fi:
  • vinuri de origine controlata (DOC),
  • vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOC-CMD.CT sau CIB).
Arta Vinurile ce au denumire de origine controlata si trepte de calitate (D.O.C.) reprezinta cea mai inalta categorie de calitate. Producerea acestor vinuri se face in areale restranse si dupa reguli severe. Acordarea treptei de calitate este motivata de mai multi factori - continutul in zaharuri, proportia de boabe stafidite, atacul putregaiului nobil - care sunt determinati in primul rand de momentul recoltarii.
In Romania a fost adoptat sistemul german de atribuire a treptelor de calitate:
  • “cules la maturitate deplina” - adica in momentul in care strugurii sunt copti si acumularea de zaharuri este min . 196 gr/l;
  • “culesul tarziu” - momentul culesului in acest caz este atunci cand strugurii strugurii sunt supracopti si creste cantitatea de zahar pe seama pierderii apei, acesta depasind 213 gr/l;
  • C.I.B. - “cules la innobilarea boabelor” - moment in carte pierderea apei prin supracoacere este completata de stafidiere sau aparitia mucegaiului nobil (care extrage apa din bob concentrand zaharurile fara a afecta compozitia acestuia). Strugurii din care provine vinul au continut de zaharuri de minim 240 gr./l.
D.O.C Dreptul producatorilor de a folosi denumirile de origine este controlat si se acorda anual de catre Oficiul National al Denumirilor de Oigine a Vinurilor (O.N.D.O.V), organism aflat in subordinea Ministeruli agriculturii.
O alta clasificare este data de continutul in zaharuri. Din acest punct de vedere, vinurile pot fi:
  • Seci - cu continut in zaharuri de pina la 4 gr/l
  • Demiseci - cu continut in zaharuri cuprins intre 4.01 gr/l si 12 gr/l
  • Demidulci - cu continut in zaharuri cuprins intre 12.01 gr/l si 50 gr/l
  • Dulci - cu continut in zaharuri de peste 50 gr/l.

Muscat Ottonel

Muscat Ottonel soi de origine franceza, care a patruns in plantatiile noastre inaintea invaziei filoxerice. In prezent este extins in cultura pe o suprafata de peste 8.000 hectare, stand la baza producerii unor vinuri aromate bine apreciate. Vinuri foarte bune de Muscat Ottonel, demidulci sau dulci, se obtin in podgoriile Transilvaniei (Tarnave, Alba, Aiud etc.), in conditiile unui climat mai racoros care este favorabil conservarii aromelor.
Aceste vinuri au o tarie alcoolica de 11,5 -12°, un continut in zahar de obicei mai mare de 20 - 25 g/l, se caracterizeaza printr-o culoare galben-pai, aroma tipica de muscat care evolueaza prin invechire de scurta durata intr-un buchet foarte complex, prin gust fin si delicat. Vinuri valoroase de Muscat-Ottonel, mai bogate si mai dulci, se produc in Dobrogea, in podgoria Murfatlar.
Lista soiurilor de struguri prezentate este departe de a fi completa. Lipsesc in primul rand din ea cateva soiuri romanesti, cu importanta locala si extindere mai limitata, dintre care amintim Galbena de Odobesti si Plavaie, cultivate in podgoriile Vrancei, Zghihara de Husi, Mustoasa de Maderat, Francusa, Busuioaca de Bohotin s.a.
Lipsesc, de asemenea, cateva soiuri introduse mai de curand in sortiment, asa cum ar fi soiul pentru vinuri rosii Burgund mare, care-si afirma buna sa comportare in conditiile noastre.
Ne vom intalni cu unele din ele in plimbarea pe care o vom face in podgorii. Toate isi aduc pretiosul lor aport la diversificarea sortimentului de vinuri si asigura, totodata, caracterul de originalitate al productiei noastre viticole.

Tamaioasa Romaneasca

Tamaioasa romaneasca se cultiva de foarte mult timp in tara noastra, ceea ce justifica incadrarea sa in grupa soiurilor autohtone. Inaintea invaziei filoxerice se intalnea mai ales in podgoria Dragasani (de unde si numele de Tamaioasa de Dragasani) si la Cotnari (unde se cultiva sub numele de Busuioaca de Moldova). Este un foarte valoros soi pentru vinuri aromate. Pretinde conditii speciale de clima si sol, pe care le intalneste in cateva podgorii din zona subcarpatilor meridionali, si anume in Dealu Mare, Stefanesti-Arges, Dragasani si in unele areale din zona colinara a judetelor Dolj si Mehedinti (Oltenia). Face, de asemenea, parte din sortimentul podgoriei Cotnari, participand la realizarea vinului - sortiment de calitate exceptionala care se produce aici.
Vinurile de Tamaioasa romaneasca sunt vinuri dulci sau demidulci naturale, au o tarie alcoolica de 12 -12,5° si o nuanta impunatoare, de mare originalitate, conferita de culoarea lor galben-aurie, de insusiri complexe de aroma care amintesc de florile de camp si mierea de albine, de gustul lor persistent, bogat, in care alcoolul, zaharul si aciditatea se armonizeaza in cel mai fericit mod. O faima deosebita o are vinul de Tamaioasa romaneasca obtinut la Pietroasa (podgoria Dealu Mare) din struguri cu continut ridicat in zahar (peste 240 g/l), culesi tarziu, la stafidirea boabelor.

Babeasca Neagra

Babeasca neagra vechi soi autohton raspandit in prezent in plantatiile viticole din sudul Moldovei, in podgoriile Odobesti, Cotesti, Panciu, precum si in judetele Galati si Vrancea. Vinurile de Babeasca neagra fac in general parte din categoria celor de consum curent, avand o tarie alcoolica de 10 -11°. Ele au o culoare rosie-vie cu nuante stralucitoare, sunt lejere si fructuoase, prezinta o buna aciditate. De o solida reputatie se bucura vinul de Babeasca neagra produs in podgoria Nicoresti din Moldova, care se incadreaza in categoria vinurilor cu denumire de origine.

Feteasca Neagra

Feteasca neagra soiul face parte din vechiul sortiment al Romaniei. Se cultiva in cateva areale viticole din partea centrala si de sud a Moldovei (judetele Vrancea, Galati, Vaslui), precum si in podgoriile Dealu Mare si Stefanesti-Arges din Muntenia. Vinuri de Feteasca neagra de o calitate remarcabila se obtin in centrele viticole Valea Calugareasca, Urlati, Tohani si Cotesti. Ele sunt seci sau usor demiseci, au o tarie alcoolica de 12 -12,5°, prezinta o culoare rosieintensa cu nuante rubinii, o aroma specifica, complexa si originala care aminteste de cea a coacazului negru (cassis), sunt in acelasi timp robuste si catifelate, castiga evident prin invechire.

Merlot

Merlot alaturi de Cabernet Sauvignon si Pinot noir, soiul Merlot este inclus in sortimentul pentru vinuri rosii al podgoriilor din sudul tarii (Muntenia, Oltenia, Banat, Dobrogea) si se cultiva, de asemenea, in cateva areale din jumatatea sudica a Moldovei (judetele Vrancea, Galati si Vaslui). Vinurile de Merlot, seci, cu tarie alcoolica intre 12 - 12,5°, se caracterizeaza prin culoare rosie-intensa, extractivitate, fermitate si buchet care evolueaza prin invechire.

Pinot Noir

Pinot noir se cultiva in aceleasi areale cu Cabernet Sauvignon. Produce vinuri cu tarie alcoolica in jurul a 12°, de culoare rosie-caramizie, catifelate, rotunde si fructuoase.

Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon originar din Franta, soiul este in prezent bine fixat in sortimentul tarii noastre, bucurandu-se de apreciere intrucat produce vinuri rosii de cea mai inalta calitate. Detine in prezent o suprafata de cca 11.500 hectare, intalneste conditii bune de cultura in arealele viticole cu climat mai calduros din jumatatea de sud a tarii, in mod deosebit in cateva podgorii din Muntenia si Oltenia (Dealu Mare, Samburesti, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drancei), din partea de vest a tarii (Minis, Recas) si din Dobrogea (Murfatlar, Istria-Babadag, Tulcea). Vinurile de Cabernet Sauvignon au o calitate impunatoare, impresionand prin culoarea lor rosie-intensa, prin extractivitate, vigoare, buchet bine dezvoltat prin invechire. Ele sunt seci, iar taria lor alcoolica se situeaza intre 12 -12,5°. Ating apogeul calitativ dupa o maturare la vas de aproximativ 2 ani, urmata de invechire la sticla de cel putin 6 luni.

Chardonnay

Chardonnay de origine franceza, soiul a patruns in sortimentul romanesc in perioada postfiloxerica. Se cultiva cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar, dar merita sa fie extins in mai multe regiuni, mai ales in Muntenia si Oltenia. Se bucura de o foarte buna apreciere vinurile seci de Chardonnay, caracterizate prin finete si aroma discreta. In conditiile speciale ale podgoriei Murfatlar, din soiul Chardonnay se obtin vinuri demidulci si dulci cu insusiri complexe de aroma si buchet, ce evolueaza bine prin invechire la sticle.

Pinot Gris

Pinot gris aparut in Romania in perioada urmatoare invaziei filoxerice, soiul se cultiva in prezent pe o suprafata de cca 3.200 hectare. A fost introdus mai ales in podgoria Murfatlar, in Dealu Mare si in podgoriile Transilvaniei (Tarnave, Aiud, Alba). Are insusirea de a acumula cantitati mari de zaharuri in procesul de maturare a strugurilor. Vinurile, de tip sec sau demisec, uneori demidulci, au o tarie alcoolica de 11,5 -12,5°, sunt pline,robuste,echilibrate, cu personalitate imprimata de o aroma specifica de soi care evolueaza intr-un buchet valoros prin invechire. La Murfatlar se produc vinuri de Pinot gris dulci, de desert, de o calitate exceptionala.

Sauvignon

Sauvignon introdus in Romania in perioada postfiloxerica, soiul detine un loc de frunte in sortimentul pentru vinuri de calitate superioara, ocupand o suprafata de aproximativ 6.000 hectare. Se cultiva in Transilvania (Tarnave, Alba si Aiud), in Muntenia (Dealu Mare, Stefanesti-Arges) si Oltenia (Dragasani, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drancei), precum si in Dobrogea (Murfatlar). Produce vinuri seci sau demiseci fine, cu aroma pregnanta de soi, cu tarie alcoolica de 11,5 - 12°. Vinuri de Sauvignon de o calitate remarcabila, dulci si demidulci, se obtin la Murfatlar si la Dragasani.

Grasa de Cotnari

Grasa de Cotnari face parte din vechiul sortiment al podgoriei Cotnari, unde se cultiva de peste sapte secole. Se pare ca are o origine comuna cu soiul Furmint care sta la baza producerii vinurilor de Tokay. Vinurile de Grasa fac de multa vreme faima podgoriei Cotnari si se plaseaza in varful ierarhiei vinurilor romanesti. Ele se obtin in anii favorabili din struguri culesi la stafidirea boabelor,atacati de mucegai nobil (ciuperca Botrytis cinerea), cu continut ridicat in zaharuri (peste 240 g/l). Strugurii se vinifica separat sau in amestec cu alte trei soiuri (Feteasca alba, Tamaioasa romaneasca si Francusa), producand vinuri demidulci sau dulci specifice podgoriei. Vinurile de Grasa de Cotnari sunt impresionante prin calitatea lor, au o tarie alcoolica de 12 -12,5°, un continut ridicat in zahar, o culoare galben-aurie cu tenta verzuie, insusiri specifice de aroma, buchet generos care capata nuante complexe prin invechire.

Riesling Italian

Riesling Italian cu origine incerta, soiul a patruns in plantatiile din Romania inaintea invaziei filoxerice. El beneficiaza in prezent de o larga raspandire (ocupa peste 20.000 hectare), intalnindu-se in podgoriile din Transilvania, in cele din Moldova (cu exceptia zonei nordice), in Muntenia si Oltenia. Produce vinuri seci cu tarie alcoolica de 11 -12°, pline, ferme, echilibrate gustativ, cu buchet care evolueaza bine prin invechire la sticla.

Feteasca Regala

Feteasca regala creatie relativ recenta, soiul a fost obtinut in comuna Danes (jud. Mures) intre cele doua razboaie mondiale, probabil ca rezultat al incrucisarii naturale a soiurilor Feteasca alba si Grasa. S-a impus rapid datorita valoroaselor sale insusiri si se bucura in prezent de o larga raspandire in plantatii, intalnindu-se in aproape toate podgoriile. Vinurile se incadreaza in mod obisnuit in grupa celor de calitate superioara, uneori si in categoria celor de consum curent. Ele au o tarie alcoolica de 10,5 - 11,5°, sunt seci, se caracterizeaza prin prospetime, vioiciune data de o aciditate mai ridicata, aroma specifica foarte placuta. 0 calitate deosebita o prezinta vinurile de Feteasca regala produse in podgoria Tarnave, in general in Transilvania.

Feteasca Alba

Feteasca alba este un vechi soi romanesc, prezent de foarte mult timp in cultura si bine adaptat conditiilor de clima din podgoriile tarii noastre. Se crede ca a fost obtinut prin selectie populara din soiul Feteasca neagra. Este soiul care detine in viticultura romaneasca cele mai mari suprafete (peste 23.000 hectare). Datorita valorii sale, se cultiva in majoritatea podgoriilor, mai ales in cele din Moldova si Transilvania. Produce vinuri seci sau demiseci, cu continut echilibrat in alcool (tarie 11,5 - 12°) si aciditate, caracterizate prin mare finete. La Cotnari, din soiul Feteasca alba se obtin, in anii favorabili, vinuri demidulci si dulci naturale prin vinificare separata sau intr-un sortiment devenit traditional. Este bine apreciata calitatea vinurilor de Feteasca alba obtinute in podgoria Tarnave (la Blaj, Jidvei, Medias), precum si in podgoriile Alba, Aiud, Lechinta, Iasi, etc.

Originile vinului

Romania este una din marile tari viticole ale lumii. Ea detine in prezent o suprafata de 243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adauga 1000 ha vii tinere).
Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual.
Dezvoltarea viticulturii se datoreste conditiilor foarte prielnice pe care vita de vie le gaseste pe tot cuprinsul tarii, mai ales in zona colinara din rasaritul si sudul lantului carpatic, din Transilvania, din Dobrogea si din partea de vest a tarii. Clima, solul si expozitia constituite, pe teritoriul Romaniei, factori determinanti ai reusitei culturii vitei de vie si ai calitatii vinurilor.
Clima dealurilor noastre, favorabila pentru viticultura, este asigurata de resursele heliotermice bogate din perioada de vegetatie a vitei de vie (lunile aprilie - octombrie), care cresc din nordul spre sudul tarii, de toamnele lungi si insorite, de lipsa precipitatiilor in exces, mai ales in lunile de vara si toamna si, in general, de absenta oricaror excese climatice care ar putea crea probleme in realizarea calitatii vinurilor.
O importanta premisa a calitatii si originalitatii vinurilor romanesti este cea a soiurilor care stau la baza producerii lor, asociate in sortimente potrivit vocatiei fiecarei podgorii.
Din sortimentul viticol al Romaniei fac parte cateva soiuri autohtone valoroase, pastrate in cultura si dupa invazia filoxerei, precum si o serie de soiuri straine, cu aptitudini oenologice recunoscute.
Din prima grupa se disting, prin importanta, urmatoarele soiuri de struguri:
  • - pentru. vinuri albe: Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Feteasca regala, Galbena de Odobesti;
  • - pentru vinuri rosii: Babeasca neagra, Feteasca neagra;
  • - pentru vinuri aromate: Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin.
Din grupa soiurilor de provenienta straina fac parte:
  • - pentru vinuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Aligote;
  • - pentru vinuri rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare;
  • - pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel.
Sortimentul pentru vinurile albe este dominat de 3 soiuri, doua autohtone si unul de origine straina: Feteasca alba, Feteasca regala si Riesling Italian.
Dintre soiurile pentru vinuri rosii, cea mai mare extindere revine soiurilor Cabernet Sauvignon si Merlot.
Datorita conditiilor de clima, sol si sortiment, care difera chiar si pe areale restranse, in Romania se produce o gama larga de vinuri si bauturi pe baza de must si vin. Sunt astfel prezente in sortimentul romanesc vinurile albe seci (cu zahar de cel mult 4 g/l), demiseci (zahar cuprins intre 4 si 12 g/1), demidulci (zahar intre 12 si 50 g/1) si dulci (zahar peste 50 g/l), vinurile rosii (in general seci), vinurile aromate, realizate in mod obisnuit ca vinuri demidulci si dulci.
In functie de soi, podgorie si an de recolta, vinurile se incadreaza in categoria celor de consum curent (cu tarie alcoolica de 8 -10,5°) si a celor de calitate superioara (tarie alcoolica peste 10,5°). Unele vinuri de inalta calitate care se disting prin insusirile lor de originalitate imprimate de locul de producere, de soiuri, de metodele de cultura si de procedeele de vinificare se incadreaza in categoria vinurilor cu denumire de origine controlata (DOC).
Gama vinurilor si bauturilor pe baza de must si vin produse in Romania se completeaza cu vinurile spumante (produse prin procedeul traditional de fermentare in butelii), cu vinurile spumoase (impregnate cu bioxid de carbon), cu vinurile aromatizate (mai ales vermuturi), precum si cu bauturile alcoolice de tip Brandy (denumite "vinarsuri") obtinute prin invechirea distilatelor de vin in butoaie de stejar.
Intrucat sortimentul viticol constituie un factor de baza al calitatii si diversitatii vinurilor romanesti, vom face referiri la principalele soiuri de struguri cultivate si la vinurile pe care acestea le produc.

Dereglarile de nutritie la vita-de-vie

  Din nefericire, in ultimii 20-25 de ani, practica fertilizarii viilor (candva o masura agrotehnica esentiala) aproape ca a devenit desueta, putand fi considerata "o veriga tehnologica uitata" din tehnologia de cultura a vite-de-vie. Din aceasta cauza, pe langa alte rele, in etapa actuala a "longevivei tranzitii" po t fi intalnite frecvent vii carentate in diferite elemente nutritive, iar uneori apar (neverisimil) chiar si excese ale unor nutrienti, fenomen datorat de cele mai multe ori, nu unei fertilitati excedentare, ci unei compozitii dezechilibrate a elementelor din sol, cu repercusiuni privind modul de hranire pe cael radiculara a vitei-de-vie;

Viticultura practica

  Se apreciaza ca peste un milion de locuitori din tara noastar isi asigura existenta din cultura vitei-de-vie, prelucrarea strugurilor si obtinera vinului, comertul cu struguri si vin, activitati in industrii si domenii conexe (ambalaje, transporturi etc.).

duminică, 4 decembrie 2011

Vand vin vrac-potgoria Panciu

Vand vin varsat ,natural: feteasca, reisling, babeasca, merlot ,cabernet,ottonel si aligote,(5 lei/litru) .Tuica (12 lei/litru) in Panciu, jud. Vrancea. Preturile sunt negociabile in functie de cantitate.

Agentia de Plat si Interventie pentru Agricultura - APIA informeaza ca cererile de solicitare a ajutorului de stat in agricultura privind plata primelor de asigurare se depun

   Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - APIA informează că cererile de solicitare a ajutorului de stat în agricultură privind plata primelor de asigurare se depun, până la data de 31 octombrie 2011 inclusiv, la centrele APIA judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
             Ajutorul de stat se referă la poliţele de asigurare încheiate cu societăţile de asigurare-reasigurare plătite, pentru culturile înfiinţate în primăvara anului 2011 (plantaţii de pomi, arbuşti fructiferi, de hamei şi de vii – cu excepţia soiurilor de struguri pentru vin care beneficiază de sprijin conform OMADR nr. 756/2008).
           Conform H.G. nr. 756/2010, cu modificările şi completările ulterioare, ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a unei cote procentuale din costul primelor de asigurare plătite de către producătorii agricoli, după cum urmează:
- 70% pentru poliţele care prevăd acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale;
- 50% pentru poliţele care prevăd acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum şi a altor pierderi cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile şi/sau a pierderilor cauzate de boli ale animalelor ori ale plantelor sau de infestări parazitare.
            Beneficiarii ajutorului de stat sunt întreprinderile mici şi mijlocii care desfăşoară activitate în domeniul producţiei agricole primare, definite conform L 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare şi conform Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei, din 6 august 2008.
              Cererile se depun însoţite de următoarele documente:
- centralizatoarele poliţelor de asigurare;
- dovadă cont activ trezorerie;
- declaraţia pe propria răspundere cu privire la încadrarea beneficiarului în una dintre categoriile: microîntreprindere sau întreprindere mică ori mijlocie;
- certificatul de înregistrare conţinând numărul de ordine din Registrul Comerţului şi codul unic de înregistrare atribuit de Ministerul Finanţelor Publice;
- poliţele de asigurare încheiate pentru culturile agricole, documentele de plată a primelor de asigurare aferente acestora;
- documentul din care să reiasă că obiectul de activitate îl constituie exploatarea terenurilor agricole;
- copia cererii unice de plată pe suprafaţă pentru anul respectiv, înregistrată la APIA, din care rezultă structura culturilor agricole.

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) autorizeaza la plata, incepand cu data de 16 octombrie 2011, avansul catre fermierii care au depus cereri de plata in cadrul schemei de plata unica pe suprafata - SAPS 2011

         Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) autorizează la plată, începând cu data de 16 octombrie 2011, avansul către fermierii care au depus cereri de plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă - SAPS 2011.
            De acest avans beneficiază fermierii la care controalele (administrative sau pe teren) s-au finalizat şi îndeplinesc cumulativ condiţiile impuse de regulamentele europene şi legislaţia românească.
           Pentru anul 2011, cuantumul alocat plăţilor directe unice pe suprafaţă este de 100,65 euro/ha, la care se va aplica un coeficient de reducere liniară, ca urmare a depăşirii suprafeţei de referinţă de 8,7 milioane ha. Avansul acordat fermierilor va fi în cuantum de 42 euro/ha, plăţile fiind efectuate în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru ziua anterioară datei de 1 octombrie a anului pentru care este acordat sprijinul. Pentru data de 30 septembrie 2011, BCE a stabilit un curs de 4,3575 lei.
           În cadrul campaniei SAPS 2011, România beneficiază de o alocaţie financiară de aproximativ 900 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

luni, 28 noiembrie 2011

Vand manza in varsta de 6 luni, culoare rosie,coama neagra,pret 250 euro neg...tel 0754524908 sau podgoriavranceana@yahoo.com
Vand iapa rosu inchis-negru,varsta 6 ani,pret 1400 ron,foarte blanda,invatata mai ales in a le tractiunii...marime medie,sanatoasa si fara "obiceiuri proaste"Tel 0754524908 sau podgoriavranceana@yahoo.com
De vanzare purcelusi  , rasa de carne,  sunt bine crescuti si intretinuti ,varsta 3 luni,pret 240 ron/buc.Avem 10 bucati,crescuti traditional, pentru detalii sunati la nr 0754524908
Importanţă
Viţa de vie  este atestată pe teritoriul ţării noaste încă din antichitate.
Se cultivă pentru fructele sale, strugurii, care prin compoziţia lor chimică exercită o influenţă pozitivă asupra organismului îndeplinind un rol energetic, vitaminizant, alcalinizant, diuretic.
Viţa de vie se cultivă pe terenuri improprii altor culturi valorificând superior terenurile în pantă mare şi nisipurile.
Strugurii şi vinul sunt produse deosebit de apreciate atât pe piaţa internă cât şi la export aducând venituri importante unităţilor cultivatoare.
Din punct de vedere social, viticultura oferă activitate multor oameni în tot timpul anului iar prin specificul ei contribuie la ridicarea nivelului profesional al cultivatorilor.
Clasificare
Viţa de vie aparţine familiei Vitaceae, genul Vitis, care cuprinde specii americane folosite  ca portaltoi şi specia euroasiatică (Vitis vinifera) ce grupează soiurile roditoare, cultivate pentru struguri de masă, de vin şi de stafide.
În viticultură mai întâlnim aşa- numiţii hibrizi producători direcţi , rezultaţi din încrucişarea dintre speciile americane şi europene, dar care dau struguri şi vin de calitate inferioară şi producţii scăzute.
Înmulţire
Înmulţirea viţei de vie se face asexuat, pe cale vegetativă (prin butaşi, marcote, altoire) fiind metoda generalizată de înmulţire la viţa de vie.
Înmulţirea de bază la viţa de vie este  altoirea . Ca rezultat al îmbinării  de natură anatomică, fiziologică şi biochimică dintre portaltoi şi altoi rezultă o nouă plantă. Altoiul generează partea aeriană, iar portaltoiul formează sistemul radicular.
Reuşita altoirii, este condiţionată în principal de afinitatea şi starea fiziologică a partenerilor, de metoda folosită şi de perfecţiunea tehnică a operaţiei.

Fructe in "cosulet"

1 pepene galben, 2 prune, 2 kiwi, 200g boabe de struguri fara samburi, 150g pepene verde, 2 linguri rom, scortisoara

Pepenele galben se taie in doua,se curata de seminte si se scobeste de o parte din miez;miezul scos se taie cubulete mici. Se indeparteaza samburii prunelor si se taie felii;la fel se taie si fructul de kiwi. Se pun fructele,impreuna cu strugurii in jumatatile de pepene. Adaugam si pepene verde taiat cubulete si stropim totul cu rom.Se presara cu scortisoara si se dau "cosuletele" la frigider.
Salata de fructe

150g miez de pepene galben, 150g boabe de struguri, 3 linguri ulei, putin ghimbir proaspat ras, 2 linguri suc de portocale,100g piept de pui fript

Se amesteca pepenele taiat cubulete cu boabele de struguri.Peste ele se toarna un sos format din ulei, suc de portocale si ghimbir. Se serveste salata alaturi de pieptul fript taiat fasii.

              
Vitel cu ragout de struguri


100g muschi de vitel, 4 linguri ulei, 1 catel usturoi, 100g ciuperci, 150g struguri, patrunjel tocat

Muschiul se prajeste in 2 linguri de ulei. In alta tigaie se adauga restul de ulei si se calesc usturoiul tocat si ciupercile feliate. Se amesteca si se frig inabusit 10 minute. Se adauga strugurii si la final patrunjelul tocat.
Conservare

 Printr-o  reteta italieneasca din 1831, strugurii se pot conserva vreme indelungata. Boabele care nu sunt stricate sau sparte se aleg, si se pun cu grija in 2 sau 3 straturi intr-o lada, separand fiecare strat cu frunze de piersic. Lada se asaza pe scanduri si se depoziteaza intr-un loc uscat si bine aerisit. Astfel, strugurii se conserva bine pana in luna ianuarie, uneori chiar si pana in februarie.
     
Consumul de struguri

Atentie! Strugurii trebuie consumati in cantitati moderate de catre diabetici si persoanele supraponderale. Strugurii proaspeti se pot consuma de minune cu branza sau cu lapte batut.
Substantele din struguri
 
Strugurii contin potasiu, care ajuta la eliminarea surplusului de apa din celule.

Acizii si enzimele din struguri reechilibreaza schimbul de materii, favorizeaza arderea grasimilor si, in plus, activeaza functiile ficatului si ale rinichilor, eliminand toxinele din organism.

Elementele nutritive specifice fructelor usureaza digestia, impiedicand constipatia.

Substantele numite procyanidine, care se gasesc in special in strugurii negri si brumarii, reprezinta un factor important in apararea inimii. Aceste substante scad hipertensiunea si nivelul colesterolului.

Aceleasi procyanidine protejeaza pielea de influenta substantelor nocive din atmosfera si de actiunea razelor solare. Impreuna cu siliciul care se gaseste in coaja boabelor de struguri, redau elasticitatea si prospetimea tenului.

Vitamina B si magneziul din struguri sunt un adevarat balsam ptr. persoanele prea nervoase.

Taninii care se gasesc in struguri intaresc sistemul de aparare al organismului,neutralizand actiunea virusilor si a bacteriilor.
Exista nu mai putin de 450 de referiri la vin si la vita de vie in Sfintele Scripturi. Profetul Isaia a scris un cantec al vitei de vie. La nunta din Caana, Isus a transformat apa in vin. La Cina cea de Taina, vinul a devenit sangele lui Hristos.
  
Cele sapte calitati ale vinului lui Noe
   

Nu putine sunt legendele nascute din puterea sau calitatile vinului. Ajuns pe Insula Caprelor, Ulise a urcat pe tarm impreuna cu cativa tovarasi, putina hrana si un burduf mare de capra cu un vin rosu, tare.

Datorita acestuia a reusit Ulise si restul echipajului ramas in viata sa scape din pestera ciclopului Polifem. Cand i-au dat uriasului sa soarba din licoarea ametitoare, Polifem, care nu cunoscuse pana atunci sucul de struguri, a cazut, pur si simplu, beat de mort.

In Biblie, Noe a cunoscut si el cateva patanii puse pe seama vinului. Cand a iesit din Arca, la sfasitul potopului, a intalnit un tap. Animalul se infrupta cu nesat din crengile de vita care cresteau din abundenta. Starea evidenta de euforie si de veselie a bietului patruped l-a indemnat pe Noe sa cultive vita de vie. Si, cum se lamenta el, Satana s-a oferit sa-l ajute, sugerandu-i sa stropeasca via cu sangele a sapte animale. Anul urmator, via a rodit un fruct suculent, care purta caracteristicile animalelor sacrificate. Cand Noe a inceput sa bea din vinul aromat, a simtit ca devine: "curajos ca un leu, puternic ca un urs, nemilos ca un tigru, artagos ca un caine, siret ca o vulpe, guraliv ca o cotofana, galagios ca un cocos".
   
Vita de vie

Vita de vie era cunoscuta cu mult inaintea Mantuitorului. In Geneza (9:20), se spune ca Noe cultiva aceasta planta "imbatandu-si" simturile cu produsul ei rubiniu. Vinul era foarte apreciat si in Grecia antica, dar, in general, era consumat indoit cu apa.

Acest obicei a fost preluat si de romani, care au plantat vita de vie in teritoriile cucerite din Africa, Spania, Iliria si altele. La noi, licoarea bahica a cunoscut si o perioada de "prohibitie". Ptr. ca dacii de pe vremea lui Burebista se intrecusera cu gluma in privinta consumului de vin, regele - sfatuit de preotul Deceneu - a hotarat distrugerea tuturor acestor culturi. Totusi cand romanii au cucerit Dacia, cultivarea vitei de vie era din nou in floare.

In Antichitate, vinul se pastra in amfore de ceramica cu gatul subtire, iar gurile acestora erau astupate cu carpe inmuiate in ulei, ptr. a se opri continuarea fermentatiei. De-abia in secolul al XII-lea au ajuns la moda sticlele si dopurile de pluta.

In tara noastra exista la ora actuala peste 40 de podgorii recunoscute pe plan international, semn ca romanii nu si-au pierdut gustul si pricepere
Lasat in grija nimfelor, micului Dionisos i s-au dat in loc de jucarii, boabe de struguri. Si tot ele au incercuit fruntea acestui zeu frumos si vesel cu ghirlande verzi si struguri aurii si dulci. A fost astfel primul care a gustat din betia atat de vesela de care au profitat nimfele si satirii.

Ajuns barbat in toata firea, Dionisos a pornit sa imprastie in lume rodul parfumat si imbatator  al vitei de vie.  Umbla intr-un car tras de lei si tigri si era urmat de un cortegiu galagios format din nimfe si satiri, care dantuiau si cantau in jurul lui, iar vinul curge garla.

In cinstea acestui zeu al vitei de vie, ocrotitor al viticultorilor, se organizau serbari cu fast si mult antren - elinii le numeau orgii, iar latinii, bachanale.
Strugurii ocupa un loc considerabil in mitologia greaca si latina. Dionisos, fiul lui Zeus, - alias Bachus in mitologia latina - a cunoscut de mic euforia ascunsa in miezul acestui fruct.

miercuri, 23 noiembrie 2011

Ottonel-cel mai bun soi ,alegerea perfecta

Vand vin alb muscat ottonel de foarte buna calitate, productia noua, produs in gospodarie, de la 6 lei/l , in functie de cantitate ,pretul se poate negocia.Merita degustat.

Vand vin vrac-potgoria Panciu

PRODUCATOR DIRECT VAND VIN VRAC DIN ZONA VRANCEI, SOIURI NOBILE: REISLING, ALIGOTE, CABERNET SAUVIGNION , MERLOT IN CANTITATI MARI. PRET  5 RON/L....NEGOCIABIL IN FUNCTIE DE CANTITATEA SOLICITATA.TEL 0754524908 SAU podgoriavranceana@yahoo.com

vineri, 18 noiembrie 2011

Viticultorii romani se orienteaza catre piata vinurilor din Statele Unite

Anul acesta SUA au devenit cea mai mare piata de vinuri din lume si fiecare tara producatoare de vinuri vrea sa obtina o cota din ea. Una dintre cele mai recente este Romania. Sase dintre numeroasele vinarii ale tarii s-au reunit pentru a-si asigura cota de piata din SUA si au obtinut 3,5 milioane dolari de la Uniunea Europeana si guvernul roman pentru finantarea acestui efort.
O parte din efortul de intrare pe piata este o viitoare vizita la Napa (California) si San Francisco, iar alta a fost invitarea recenta a unor enologi americani sa viziteze Romania, informeaza ziarul american Napa Valley Register in editia de joi.
”Ca deschizatori de drum, noi cei care scriem despre vinuri am intalnit niste locuri aspre, dar vizita a fost interesanta, oamenii prietenosi si vinurile bune, daca nu chiar spectaculoase”, a afirmat semnatarul articolului, Paul Franson.
Efortul nu este surprinzator, remarca acesta. Romania, care detine aproape 500.000 de acri de podgorii, este al saptelea cel mai mare producator de vin din UE si printre primii zece din lume.
Vinul s-a facut in Romania de milenii si se presupune ca Bacchus s-ar fi nascut in Dacia. Din pacate, in timpul comunismului, guvernul a obligat podgoriile colective sa planteze soiuri cu randament ridicat, dar calitate scazuta, de multe ori in locuri gresite.Dupa revolutia din 1989, guvernul democratic a vandut viile unor companii private si persoane fizice, multi din afara tarii. Acesti proprietari noi au investit semnificativ, adesea cu ajutorul UE, pentru a replanta vii si a moderniza instalatiile de productie a vinului. Ca urmare, viile si vinariile vizitate de americani la mijlocul lunii august sunt in cea mai mare parte moderne, ingrijite si dotate cu echipamente performante.
Cu toate acestea, noile instalatii nu sunt suficiente pentru a depasi vinificatia perimata iar majoritatea proprietarilor au angajat consultanti din Occident – australienii sunt deosebit de populari – pentru a imbunatati vinificatia si a-i instrui pe romani sa produca vinuri moderne. Cel putin la cele sase vinarii vizitate, podgoriile, productia si chiar vinurile tin mai degraba de ”Lumea Noua” decat de ”Lumea Veche”, in limitele climei continentale.
Romania se afla pe latitudini similare cu Bordeaux, Piemont si alte regiuni de vinificatie renumite. Viile sale sunt cultivate in regiuni diferite, unele pe sol plat in apropierea Marii Negre, altele la poalele impresionantilor Munti Carpati, in interiorul lantului.
In Romania, unde este cald vara si frig iarna, vita de vie primeste suficienta apa naturala si in general nu este irigata. Zaharurile si alcoolul sunt mai reduse decat la multe vinuri din Lumea Noua.
Istoric, marea majoritate a productiei de vin a fost alba, dar acum este aproape de 50/50. De asemenea, consumatorii romani au preferat vinurile dulci, dar vinurile seci sunt tot mai populare si cele mai multe exporturi sunt de vin sec. Multe plantatii recente sunt de soiuri populare international, cum ar fi Pinot Grigio si Merlot, care par sa se comporte deosebit de bine, la fel ca Chardonnay, Cabernet si Syrah. Majoritatea cultivatorilor folosesc soiuri locale, printre care Busuioaca de Bohotin, Babeasca Neagra, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Feteasca Regala, Tamaioasa Romaneasca.
Una dintre cele sase vinarii din grupul care vrea sa patrunda pe piata din SUA, este Murfatlar, care, cu 8.200 de acri, este cea mai mare din tara. Niciuna dintre celelalte cinci nu se numara printre cele mai mari, iar unele au producatori de vin de top femei.
Vinariile implicate in promovarea pe piata SUA includ: Carl Reh Winery-Crama Oprisor (622 de acri de vita de vie), in proprietate germana; Cramele Recas (1.750 acri), co-proprietatea englezului Phillip Cox si a sotiei sale romance; Domeniul Coroanei Segarcea (750 acri) detinut de un om de afaceri agricultor de succes care are, de asemenea, aproape 70.000 de hectare de porumb, soia si alte culturi; British Halewood Romania (780 acri); Senator (2.250 de acri).
Multe dintre aceste companii au o oarecare prezenta pe piata americana. 12% din totalul exporturilor din Romania de 1,7 milioane de litri de vin, in valoare de 19 milioane de dolari, au mers in SUA in 2010, in cea mai mare parte spre comunitati romanesti.
Una dintre cele mai promitatoare vinarii este Cramele Recas, care introduce vinuri noi, printre care si cele locale, Feteasca Regala si Feteasca Neagra. Lucreaza cu Cameron Hughes Wines pentru a vinde Merlot si Pinot Noir in reteaua Sam’s Club. Furnizeaza de asemenea, linia de 4 dolari Unwined pentru lantul de supermarketuri Fresh & Easy si a furnizat Pinot Evil pentru Wine Group. Exporta 40% din productia sa de 1,1 milioane de sticle si este cel mai mare exportator din tara.Recas a investit 21 de milioane dolari in podgorii in 2001.Vinaria a angajat al doilea vinificator australian si are si unul spaniol. Phillip Cox are o filosofie simpla. ‘Le dam oamenilor ceea ce doresc’, a spus el, subliniind ca a plantat multe soiuri de Pinot Grigio pentru a satisface cererea.
Carl Reh Winery-Crama Oprisor a angajat recent un consultant din Australia. Produce aproximativ 1,3 milioane de litri pe an si exporta 875.000 de litri in Germania, majoritatea in vrac. Impreuna cu Domeniul Coroanei Segarcea si Vinurile Senator, Carl Reh are o prezenta redusa pe piata americana. Toate cele trei sunt in cautare de importatori.
Segarcea are un set de instalatii impresionante printre viticultori. Proprietarul, Mihai Anghel, si sotia sa, fost cardiolog reprofilat in vinificator, Cornelia Anghel, par a avea preturi mai mari decat majoritatea celorlaltor companii vizitate.
Halewood Romania, care exporta o mare parte din productia sa la sediul de origine din Anglia, si Senator par sa fie de asemenea informate despre piata din SUA.
Murfatlar, de departe cea mai mare vinarie din Romania, cu o productie de 2,5 milioane de sticle, are mai multi importatori din SUA. Dar, ca toate vinariile romanesti, doreste o distributie mai larga in America. A cheltuit 70 milioane dolari atat pentru ameliorarea podgoriei cat si a pivnitelor si are consultanti australian si francez.
Majoritatea producatorilor considera ca cel mai mare potential se afla in vinurile internationale seci moderate ca pret, cele mai populare aici, dar spun si ca exista o piata pentru soiurile romanesti unice. Putini par interesati si de exploatarea unor piete mici, dar ”fierbinti”, cu vinuri in care exceleaza istoric – alb sec, rosu, rosé, precum si vinurile muscat.
Vinurile incercate (mai ales seci destinate exportului) au fost bune asociate cu mancarea, altele bune singure. Pe pietele din SUA sunt de obicei necostisitoare: intre 8-15 dolari sau mai putin. Semnatarul articolului a precizat ca si vinurile autohtone sunt interesante.

Viticultorii care botează vinul riscă puşcăria – vezi proiectul de Lege a viticulturii

Proiectul de Lege a pieţei vitivinicole instituie ca infracţiuni adaosul de apă în vin şi producerea vinurilor din alte materii prime decât cele stabilite de legislaţie sau schimbarea compoziţiei prin adaosul unor substanţe, altele decât cele permise de lege. Pedepsele prevăzute de Codul Penal sunt cele cu închisoarea, pornind de la un an şi ajungând chiar la 20 ani dacă fapta a dus la decesul unei persoane.
Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de lege prin care “stabileşte cadrul juridic de funcţionare a filierei vitivinicole în producerea, atestarea originii, comercializarea şi controlul produselor vinicole”. Prin acest act normative, România transpune în legislaţia naţională reglementările europene.
“În Europa, România ocupă locul 6 la suprafaţa viticolă, locul 7 la producţia de struguri şi locul 7 la producţia de vin. Patrimoniul viticol reprezintă 1,6% din patrimoniul agricol şi 2,4% din suprafaţa arabilă a României. Gestionarea potenţialului de producţie al României prin Registrul plantaţiilor viticole şi stabilirea unor mecanisme care să permită organismelor sectoriale din cadrul filierei vitivinicole să asigure o trasabilitate începând cu parcela viticolă, strugurii recoltaţi până la obţinerea vinului este o condiţie impusă de legislaţia comunitară care reglementează organizarea comună de piaţă”, potrivit iniţiatorului.
Producţia de vin ar trebui să ajungă la 8 milioane hl
România ca ţară membră a Uniunii Europene în sectorul vitivinicol urmăreşte punerea în valoare a potenţialului de producţie, creşterea producţei de vin, de la 5 milioane hl la 8 milioane hl, creşterea suprafeţelor apte să producă vin cu denumire de origine controlată, de la 15.000 ha la minim 30.000 ha.
Un alt obiectiv este de a promova, cu prioritate, în noile plantaţii a soiurilor româneşti pentru vinuri de calitate competitive pe plan European: Fetească albă, Fetească regală,Tămâioasa românească, Grasă, Fetească neagră, Băbească neagră, Cadarcă, Frâncuşa şi Busuioacă de Bohotin.
În baza Regulamentului CE privind organizarea comună a pieţei vitivinicole, România beneficiază de o alocaţie financiară în cuantum de 42,1 milioane euro anual, în perioada 2009- 2013 pentru măsurile de sprijin solicitate în cadrul programului support.
Potrivit actului normativ, până la 31 decembrie 2015 se interzice plantarea de viţă-de-vie cu soiurile de struguri pentru vin, cu excepţia unui drept de plantare nouă, unui drept de replantare şi unui drept de plantare acordat pe o rezervă. Aceste excepţii se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.
Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a înfiinţa şi de a actualiza, de câte ori este cazul, dosarul exploataţiei viticole. Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate, cu soiuri admise în Catalogului Oficial al soiurilor al Uniunii Europene.

duminică, 6 noiembrie 2011

Cum recunosti un vin de calitate

Cum recunosti un vin de calitate
Caracteristicile generale ale vinurilor sunt date de culoare, claritate, aroma (si buchet la vinurile invechite), finete, continut de zahar, continut de alcool, aciditate, gust.

Etichetele vinurilor de calitate superioara fac referire la anul recoltei - un indiciu important despre valoarea vinului, deoarece calitatea recoltei difera de la an la an, in functie de factorii meteo din anotimpul respectiv (seceta, ploi abundente). Vinurile care sunt amestecuri din mai multe recolte nu poarta etichete datate.

Valoare nutritiva
Alcoolul etilic are o valoare energetica de 7kcal/gr. Vinul contine zahar si de aceea este purtator de "calorii goale", adica "nu tine de foame". In general, nu contine vitamine si nu este indicat consumul de vin atunci cand se urmeaza o dieta.

Principii de baza pentru servirea vinurilor

Principii de baza pentru servirea vinurilor


Principii de baza pentru servirea vinurilor :
  • Pentru o masa obisnuita in familie sunt indicate a fi consumate urmatoarele tipuri de vinuri:
    • vara - vinurile seci, acrisoare, moderat alcoolice;
    • iarna - vinurile rosii si mai tari, care incalzesc si tonifica organismul;
    • primavara - traditionalul vin pelin, alb sau rosu, sau vin alb sec, de calitate superioara;
    • toamna - vinuri tinere, complet fermentate.
  • Pentru o masa aleasa se recomanda o anumita ordine de servire a vinurilor, dupa calitate si felul de mancare; daca se vor servi mai multe tipuri de vin se va incepe cu cele usoare si se va termina cu cele tari. . Se vor servi dupa culoare, in urmatoarea ordine: albe, galbene, roze si rosii.
  • Vinurile tinere se servesc inaintea celor vechi.
  • Vinurile se servesc in sticle, care se deschid intotdeauna la masa, in momentul turnarii in pahare.
  • Vinul se asociaza cu majoritatea mancarurilor din carne alba si rosie, peste, fructe de mare, pasare , vanat, cu branzeturi, in special cascaval � fiind considerata combinatia ideala vin � cascaval. Nu se asociaza cu diferite salate, in special cu cele cu otet sau cele picante, si deloc cu ciocolata.
  • Fiecare familie de vinuri se serveste la o temperatura anume, ca sa-si dezvaluie aromele si sa-si valorifice optim calitatile de gust si buchet:
    • vinurile rosii si cele mai fine se servesc la temperatura camerei, deci trebuie aduse in camera cu doua sau trei ore inainte.
    • vinurile albe seci, demi-seci si dulci si cele spumante (sampania) se servesc racite.
    • cogniacul se incalzeste cu mana pe pahar pana ce temperatura sa ajunge apropiata de a corpului nostru.
Cum servim vinurile spumante :
  • paharul potrivit pentru astfel de vinuri trebuie sa fie cu picior, suficient de deschis la gura (nu cupa de sampanie � prea larga la gura) incat sa ingaduie degustarea si mentinerea acelui guler delicat de spuma, suficient de adanc incat sa poata permite o perlare spectaculoasa
  • inainte de a fi servita sticla se frapeaza la cca 7 grade C ( vinurile spumoase se frapeaza la cca 4-5 grade C)
  • cand se serveste, sticla se infasoara intr-un servet alb, si,fara sa se agite, se inclina usor tanandu-se dopul apasat se indeparteaza capastrul si se elibereaza incet dopul.Se toarna incet umplandu-se circa jumatate din pahar
Vinurile spumante :
  • de tip brut sau sec pot fi servite la masa cu aperitivele
  • de tip demidulci sau dulci pot fi servite cu desert

Vinuri

PANCIU (denumire de origine controlata Ordin 458/2003)

Vinuri albeFetească albăSec / Demisec
Fetească regalăSec
Muscat Ottonel Sec / Demisec / Demidulce
Pinot Gris Sec / Demisec
PlavaieSec
Riesling italianSec

Vinuri roşiiFetească neagră Sec / Demisec
MerlotSec
Pinot Noir Sec / Demisec
SauvignonSec / Demisec

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Casa de vanzare in Fantanele

Vand casa  complet renovata si imbunatatita.Toate de actualitate.Casa are 4 camere,baie,bucatarie.Anexa,si inca un corp nou construit din bca,2 camere,teren 2800mp cu deschidere de 13ml la 2 strazi,ambele pietruite.Merita vazuta.Pret35000 euro.In localitate se afla cel mai mare proiect de Eoliene din Europa,zona cu perspective.Casa se poate vinde si mobilata.Momentan este locuibila,merita vazuta.

Stiri Agricole

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca a fost prelungit,
pana la data de 20 septembrie, termenul limita pana la care fermierii pot depune Cererea de plata citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) aminteste potentialilor beneficiari,
precum si publicului interesat, ca pot depune, in decursul lunii august citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) elibereaza adeverinte pentru
Beneficiarii Schemei de plata unica pe suprafata - Campania 2011 citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca s-au efectuat platile in conturile beneficiarilor citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca in data de 15 iunie s-a încheiat
Campania de primire a cererilor de acordare a platilor nationale directe complementare citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca, pana in prezent,
a fost depus un numar de 13.534 cereri citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) reaminteste fermierilor interesati ca
termenul limita pentru depunerea cererilor de sprijin pe suprafata citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) reaminteste fermierilor interesati ca elibereaza,
 beneficiarilor ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca, in perioada 16 mai - 15 iunie 2011,
crescatorii de ovine / caprine pot solicita Plata Nationala Directa Complementara pentru sectorul zootehnie citeste mai mult
 

marți, 15 februarie 2011

Originile vinului

Originile cultivarii vitei de vie si a productiei de vin dateaza din timpuri stravechi. Se presupune ca primul vin, avand caracteristici foarte diferite in raport cu vinurile actuale, a fost produs in Mesopotamia, acum aproape 5.000 de ani. Numeroasele fresce regasite in mormintele din vechiul Egipt confirma ca egiptenii s-au ocupat de cultura vitei de vie. Grecii si fenicienii au fost promotorii viticulturii si ai consumului de vin in toata regiunea mediteraneana.

Originile cultirii vitei de vieOpera lor de raspandire a fost continuata de Romani pana in Burgonia si de-a lungul raului Moselle in Germania.

In Evul mediu, dupa caderea Imperiului Roman, cultura vitei de vie a fost preluata de biserica, care a raspindit-o in toata Europa pana in Anglia.

Secole au trecut, aristocratia europeana s-a unit cu biserica si aceste doua clase sociale si-au insusit toate teritoriile consacrate vitei de vie. anumite regiuni au devenit renumite pentru caliatea ridicata a vinurilor produse.

Louis Pasteur

La sfarsitul secolului trecut, Louis Pasteur studia comportamentul drojdiilor in fermentatii si cauzele bolilor vinului, punand astfel bazele stiintifice ale oenologiei moderne.

Tot la sfarsitul secolului trecut, s-a constatat in Europa distrugerea aproape totala a patrimoniului viticol de un parazit provenit din america de Nord, Phxlloxera vastratis. De atunci, viticultorii au inceput a o combate, ca si pe alti numerosi paraziti si insecte care pot distruge viile.

Actualmente viticultura cuprinde aproximativ 8,2 milioane hectare in 50 tari, mai ales in Europa, continent reprezentiand aproape 80% din productia mondiala.

Cultura vitei de vie gaseste cele mai bune conditii pedoclimatice intre paralele 30° si 50° din emisfera nordica si 30° si 40° emisfera sudica.

Romania viticola - repere istorice

Atenţie, deschide într-o fereastră nouă. ImprimareEmail

VinuriA strabate drumul parcurs de vita de vie pe actualul teritoriu al Romaniei inseamna, de fapt, a reconstitui trecutul acestei tari incepand din cele mai vechi timpuri. Marturii referitoare la acest drum ne sunt oferite de numeroase vestigii si documente apartinand arheologiei, paleontologiei, mitologiei, epigrafiei, numismaticii, lingvisticii, etnografiei si folclorului, istoriei scrise si orale. Ele vorbesc, in primul rand, despre existenta in aceasta parte a lumii a unor conditii naturale deosebit de prielnice pentru dezvoltarea vitei de vie, iar in al doilea rand, despre marele atasament al oamenilor care au trait aici pentru aceasta planta, intrata in credintele, in obiceiurile si in intreaga lor viata. Aparitia vitei de vie in actualul spatu geografic al Romaniei nu poate fi plasata in timp decat cu o foarte mare aproximatie. Se admite ca pe acest teritoriu au existat forme din care au derivat specii ale genului Vitis inca de la inceputul erei neozoice (perioada paleogenului din tertiar).

Bizuindu-se pe elemente de ordin botanic si climatic, botanistul A. Griesbach sustine ca ,,patria vitei de vie trebuie cautata in tinuturile paduroase, bogate in liane ale Pontului si ale Traciei, pana dincolo de Dunare". Incepand din mileniul II i.Chr. (epoca bronzului), dupa altii chiar mai inainte, cultura vitei de vie si producerea vinurilor au devenit indeletniciri de baza ale proto-dacilor, deci ale vechilor locuitori din actualul spatiu romanesc. Savantul B. P. Harden afirma ca pe acest teritoriu ,,Cultura vitei... e fara asemanare, mai veche decat plugaria". R. Billiard, referindu-se la vechimea culturii vitei de vie in Tracia sustine ca ,dintre toate partile Europei, Tracia a fost cea mai veche si cea mai respectata pentru vinurile sale si aceea care si-a pastrat cel mai mult prestigiul".

Istoricul A.D. Xenopol intareste aceasta parere, scriind: "Patria cea mai veche a Geto-Dacilor, Tracia, era o regiune viticola, cauza pentru care era considerata ca locul de nastere a zeului vinului, Dionysos. Iar Nicolae Iorga afirma, cu intreaga sa autoritate stintifica: ,,Cultura vitei de vie este de asemenea traditionala la tracii iubitori de vin". Relativ la cultul dionysiac, exista parerea ca el s-a nascut in Tracia, in tinutul situat la nordul si sudul Dunarii, de unde s-a propagat apoi in Grecia si Italia. La proto-dacii carpato-dunareni exista un cult asemanator, la fel de vechi, personificat de zeul Sabazios.

Primele marturii scrise despre geto-daci, desprinsi din masa triburilor trace si deveniti stapani ai teritoriilor din nordul Dunarii, ne sunt lasate de Herodot prin anul 514 i.Chr. El afirma ca "geto-dacii constituie ramura cea mai nobila a tracilor", adaugand: "getii sunt cei mai drepti si mai viteji dintre traci". Exista numeroase marturii care vorbesc despre importanta pe care geto-dacii o acordau cultivarii vitei de vie si producerii vinurilor.

VinuriReferindu-se la modul in care vinul era consumat de geto-daci, Xenopol mentioneaza, preluand o informatie furnizata de Homer, ca "barbatii si femeile beau vinul dupa moda scitica, neamestecat cu apa, slujindu-se, in loc de pahare sau cani, de cornuri mari de cerb sau de bou, care treceau din mana in mana". Istoricul Diodor din Sicilia (sec. I i.Chr.) relateaza despre un ospat pe care Dromihete (Dromicheites), conducatorul unei puternice uniuni de triburi geto-dacice cu centrul in Valea Argesului, l-a dat in onoarea prizonierului sau, generalul macedonean Lisimah, ihfrant in anul 292 i.Chr., la care oaspetii au fost serviti cu vin in cupe de aur si argint, in timp ce gazdele au baut din vase de lemn si din conuri de vite, pentru a demonstra simplitatea si sobrietatea localnicilor.

Prima mentiune scrisa despre viticultura dacica o avem de la geograful antic Strabo (66 i.Chr. - cca. 24). Ea se refera la masura adoptata de marele rege Burebista (82-44 i.Chr.), fauritorul statului dac centralizat, privind defrisarea viilor. Se banuieste ca decizia luata de Burebista, in urma sfatului marelui preot Deceneu, urmarea nu atat curmarea exceselor populatiei fata de consumul de vin, cat mai ales desfiintarea tentatiei pe care viile din Dacia o exercitau asupra populatiilor straine care veneau aici, mai cu seama din rasarit, atrase de roadele viilor.

La cucerirea Daciei de catre romani, in anul 106, cultura vitei de vie era aici bine introdusa. Sub influenta romanilor, care detineau o experienta mai avansata, tehnicile viticole si vinicole s-au dezvoltat. Importanta pe care o avea viticultura in perioada colonizarii romane a Daciei se deduce din reprezentarile purtate de doua emisiuni monetare din acea vreme. Astfel, atat medalia "Dacia Felix" emisa de imparatul Traian in anul 112, cat si o medalie batuta mai tarziu, in timpul imparatului Decius (240-251), cuprind reprezentarea simbolica a provinciei sub chipul unei femei care poarta in brate doi copii, unul tinand in mana un strugure, iar altul cateva spice de grau.

Dupa parasirea Daciei de catre trupele si administratia romana (anul 271, pe timpul imparatului Aurelian), a urmat o lunga perioada de timp in care pamanturile de la nordul Dunarii au fost traversate de populatiile migratoare, in drumul lor de la rasaritul spre vestul continentului. Este incontestabil ca viticultura si vinificatia au continuat sa existe pe actualul teritoriu al Romaniei in tot lungul acestei zbuciumate perioade. Vasile Parvan vorbeste chiar despre rolul important pe care cultura vitei de vie l-a avut in acele vremuri, afimand: "In tot acest timp, viticultura a devenit principala ocupatie, constituind fundamentul insusi al existentei daco-romanilor in regiunile carpatice". Este foarte probabil ca in acea perioada a crescut si mai mult atasamentul oamenilor fata de vita de vie, fata de aceasta planta care, prin miraculoasa ei capacitate de a trai chiar si in cele mai grele conditii, a devenit un simbol de statornicie si continuitate.

VinuriVom face un mare salt in timp, sarind peste lunga perioada a evului mediu in care viile si-au gasit pozitii temeinice pe pantele insorite ale dealurilor subcarpatice, marindu-si suprafetele, iar practicile de cultivare a vitelor si de producere a vinurilor s-au dezvoltat. Numerosi straini ajunsi pe aceste locuri nu au intarziat sa remarce si sa mentioneze marea intindere a viilor si importanta productiei de vinuri. Astfel, misionarul catolic Marcus Bandini (,,Codex Bandius", 1646) scrie, referindu-se la bogatiile Moldovei, ca aceasta ,,produce asa de mult vin incat la timpul culesului se vinde o vadra cu patru bani si iarna se vinde cu sase sau sapte". Tot el, vorbind despre lucrul viilor, adauga: ,,daca cineva le cultiva odata intr-un an intreg si leaga vitele pline cu struguri, este o munca prea de ajuns, insa daca in al treilea sau al patrulea an de cultura leaga numai vita de araci, atunci capata vin foarte mult". Despre viile Transilvaniei isi noteaza impresiile episcopulAnton Verancsics (1504 -1575), fost secretar al regelui loan Zapolya: "(...) la tot pasul se ivesc dealuri insorite acoperite cu vii. (...) Dar vinurile, fie ca le vrei tari sau slabe, aspre sau dulci, ori albe sau rosii sau rosietice, si ti le alegi potrivit cu fiecare anotimp, sunt asa de bune la gust si de soi asa de ales, incat nu mai doresti nici vinurile din Falem, din Campania si chiar comparandu-le intre ele iti plac cu mult mai mult acestea".

In decursul timpului, viticultura din tarile romane si-a accentuat trasaturile particulare, diferentiate pe podgorii, potrivit unei traditii transmise de-a lungul generatiilor. S-au conturat astfel sortimentele, constituite din soiuri bine adaptate conditiilor locale, s-au impamantenit practici de cultura diferentiate pe regiuni, mai cu seama sub aspectul formelor de conducere a butucilor si a taierilor, s-au accentuat insusirile specifice ale vinurilor. In sortimentul vechii podgorii a Dragasanilor intrau, de exemplu, soiurile Cramposie, Braghina si Gordan, care se culegeau impreuna, dand un vin care se bucura de mare cautare (in legatura cu participarea soiurilor in constituirea acestui vin se spunea: "Cramposia da taria, Braghina aduce spuma, iar Gordanul umple butea"). In Dealu Mare se cultivau soiurile pentru vinuri albe Basicata, Gordan, Braghina si Tamaioasa romaneasca, la care se adaugau soiurile pentru vinuri rosii Negru moale si Negru vartos.

VinuriViticultura a fost scoasa din matca sa milenara la sfarsitul secolului trecut de invazia filoxerei si de aparitia unor boli pana atunci necunoscute, in primul rand a manei vitei de vie. In Vechiul Regat filoxera a fost semnalata oficial in anul 1884 la Chitorani - Prahova, in podgoria Dealu Mare, dupa ce fusese identificata cu cativa ani mai inainte, in 1880, la Arad. In anii urmatori atacul filoxerei s-a propagat cu mare rapiditate, capatand proportiile unui dezastru national. In perioada refacerii viilor de la sfarsitul secolului trecut, viticultorii au fost nevoiti sa deprinda tehnici noi, in primul rand alinirea vitelor, combaterea manei si fainarii vitei de vie etc. Au fost aduse din strainatate, mai ales din Franta, soiuri noi, care au patruns in podgorii intrand in competitie cu soiurile locale, vechi. Multe din soiurile straine s-au dovedit valoroase, mai cu seama sub aspectul insusirii lor de a oferi vinuri de calitate superioara. S-a produs, drept urmare, o reconsiderare a sortimentelor ca proces de durata, in realizarea caruia a intervenit in mod hotarator cuvantul cercetarii. Primul razboi mondial a dat o noua lovitura viticulturii romanesti, abia iesita din confruntarea sa cu flagelul filoxeric. Ea sa regasit si s-a refacut in mare masura in perioada interbelica, dar a intrat apoi in marile incercari provocate de un regim care i-a separat pe viticultori de viile lor. In mod miraculos, oamenii au ramas insa fideli vitei de vie, chiar si in situatia in care se puteau intalni cu ea nu in viile proprii, ci in marile plantatii ale intreprinderilor de stat si cooperativelor agricole de productie. In dragostea lor pentru aceasta planta, ei si-au adus-o aproape de casa, plantand-o simbolic in curti si ridicand-o in bolti umbroase.

Viticultura s-a dezvoltat totusi in aceasta perioada: s-au infiintat plantatii cu soiuri valoroase, au fost promovate tehnici de cultura noi bazate pe mecanizare, au fost construite capacitati moderne de vinificare, depozitare si conditionare a vinurilor, s-a inregistrat un salt al calitatii vinurilor. Ne putem astazi gandi ca aceste rezultate puteau fi cu mult mai bune daca oamenii nu si-ar fi pierdut viile, daca nu ar fi incetat, de fapt, de a fi viticultori. Iata insa ca dupa acel incredibil decembrie '89, lucrurile intra in albia lor normala. Viticultorul se intoarce cu emotie la vitele sale, traieste bucuria de a le culege roadele si este animat de ambitia de a face un vin bun, pe care sa-l inchine cu prietenii.

Istoria se repeta: omul se reintalneste cu planta sa de suflet, parca revenit dintr-o lunga bejenie, prinde curaj gasind-o in viata si, prin ea, se regaseste pe sine.

Viticultura romaneasca trece in prezent prin mari transformari. Viile au intrat, aproape in totalitate, in proprietatea viticultorilor. Producerea vinurilor constituie o indeletnicire care-i obliga pe podgoreni sa-si creeze mijioacele tehnice necesare realizarii lor la un nivel calitativ cat mai inalt. In acest scop le sunt acum de folos cramele si pivnitele situate in podgorii, aflate in trecut in proprietatea integrala a statului, care se dezvolta sub forma cramelor de tip cooperatist. Oricum, exista toate premisele ca, intr-un timp scurt, viticultura si viificatia sa se adapteze noilor conditii in care ele pot fi practicate, acum putand interveni in mai mare masura si orgoliul fiecarui producator de a obtine vinuri cat mai bune si mai mult apreciate.

Clasificarea vinurilor

Atenţie, deschide într-o fereastră nouă. ImprimareEmail

Vinuri Clasificarea vinurilor dupa criterii riguros stiintifice este imposibila, datorita compozitiei chimice complexe. Pe de alta parte, diversitatea calitativa a vinirilor, determinata in principal de arealele in care se cultiva vita de vie precum si diversitatea soiurilor, a facut ca fiecare tara viticola sa adopte sisteme proprii de clasificare a vinurilor.

In tara noastra criteriile de clasificare sunt continutul de alcool, insusirile de calitate determinate de compozitia fizico-chimica si tehnologia de obtinere, stipulate in legea Viei si Vinului.

Indiferent de categoria de calitate, vinurile pot fi albe, roze sau rosii.

In baza acestor criterii, vinurile sunt clasificate in:

  • vinuri de masa (consum curent)
  • vinuri de calitate si
  • vinuri speciale.

Vinuri

Vinurile de masa (de consum curent) sunt usoare, anonime, fara a avea pretentii de identitate de soi sau de podgorie. taria alcoolica minima este de 8,5% in volum.

Vinurile de calitate se obtin din soiuri de struguri cu insusiri tehnologice superioare, cultivate in areale viticole delimitate. in functie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, soi si tehnologia de vinificatie pot fi:

  • vinuri de calitate cu indicatie geografica, denumite si vinuri de calitate superioara (Vs);
  • vinuri cu denumire de origine controlata (DOC)

Vinuri de calitate superioara (Vs) - au taria alcoolica de minim 9,5% vol, cu mentiunea zonei geografice de producere, eventual si denumirea soiului sau a sortimentului. Exportul acestor vinuri poate fi facut sub denumiri generice similare cum ar fi “Landwein”, “Vin de Pays”, “Country Wine” etc.

VinuriVinuri de caliate superioara cu denumire de origine controlata (D.O.C) aceste vinuri au personalitatea locului de producere, soiului si modului de cultura, iar denumirea de origine este constatata prin traditie. Taria alcoolica minima dobindita este de 11% vol, iar strugurii din care provin trebuie sa aiba un continut minim in zaharuri de 190 gr/l. Un vin poate purta denumirea de origine controlata numai cu conditia ca denumirea de origine sa fie aprobata prin ordin de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, iar vinificarea, conditionarea, maturarea si imbutelierea sa se faca in acelasi areal.

La randul lor, vinurile DOC pot fi:

  • vinuri de origine controlata (DOC),
  • vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOC-CMD.CT sau CIB).

Arta Vinurile ce au denumire de origine controlata si trepte de calitate (D.O.C.) reprezinta cea mai inalta categorie de calitate. Producerea acestor vinuri se face in areale restranse si dupa reguli severe. Acordarea treptei de calitate este motivata de mai multi factori - continutul in zaharuri, proportia de boabe stafidite, atacul putregaiului nobil - care sunt determinati in primul rand de momentul recoltarii.

In Romania a fost adoptat sistemul german de atribuire a treptelor de calitate:

  • “cules la maturitate deplina” - adica in momentul in care strugurii sunt copti si acumularea de zaharuri este min . 196 gr/l;
  • “culesul tarziu” - momentul culesului in acest caz este atunci cand strugurii strugurii sunt supracopti si creste cantitatea de zahar pe seama pierderii apei, acesta depasind 213 gr/l;
  • C.I.B. - “cules la innobilarea boabelor” - moment in carte pierderea apei prin supracoacere este completata de stafidiere sau aparitia mucegaiului nobil (care extrage apa din bob concentrand zaharurile fara a afecta compozitia acestuia). Strugurii din care provine vinul au continut de zaharuri de minim 240 gr./l.

D.O.C Dreptul producatorilor de a folosi denumirile de origine este controlat si se acorda anual de catre Oficiul National al Denumirilor de Oigine a Vinurilor (O.N.D.O.V), organism aflat in subordinea Ministeruli agriculturii.

O alta clasificare este data de continutul in zaharuri. Din acest punct de vedere, vinurile pot fi:

  • Seci - cu continut in zaharuri de pina la 4 gr/l
  • Demiseci - cu continut in zaharuri cuprins intre 4.01 gr/l si 12 gr/l
  • Demidulci - cu continut in zaharuri cuprins intre 12.01 gr/l si 50 gr/l
  • Dulci - cu continut in zaharuri de peste 50 gr/l.

Viile si vinul din Romania

Atenţie, deschide într-o fereastră nouă. ImprimareEmail

Vie

Cultivarea vitei de vie a fost o preocupare straveche a strabunilor nostri. Getodacii, locuitorii stravechi ai pamanturilor de la Dunare, Marea Neagra si Carpati, pretuiau vinul in mod deosebit, iar vita de vie era una din cele mai de seama bogatii ale lor. Ei obisnuiau sa bea vinul turnat in coarne de bou, in ulcica sau chiar in tigve. Pe vremea marelui rege Burebista, intemeietorul primului stat centralizat dac, vinul devenise o mare pasiune a dacilor, incat regele sfatuit de marele preot Deceneu, a preconizat masura dezradacinarii vitei de vie. Actiunea lui a fost determinata, se pare, si din cauza interesului pe care-l aratau pentru vin popoarele vecine Daciei si care faceau dese incursiuni aici.

Cu toate masurile pe care le-ar fi luat Burebista si Deceneu, se stie cu siguranta ca la venirea romanilor in Dacia, cultivarea vitei de vie se practica pe suprafete intinse de teren. Romanii au adus in Dacia noi sortimente de vita de vie, au introdus noi procedee de taiere si practici de vinificatie. Ulterior, de-a lungul secolelor, vita de vie a continuat sa prezinte un mare interes si o preocupare de baza a popoarelor bastinasilor. Cultivarea ei nu a incetat nici o clipa, nici in perioada migratiei mai apropiate de zilele noastre. Dimpotriva, viticultorii si proprietarii de podgorii s-au aplecat tot mai mult asupra acestei indeletniciri si au devenit cunoscuti si dincolo de granitele tarii.

Vie Chiar daca au fost ani cu slaba productie viticola, chiar daca viile au fost "victimele filoxerei", renumele unor soiuri de vinuri si al unor podgorii s-au impus si dincolo de hotare. Trebuie amintite aici podgorii ca: Dragasani, Dealu-Mare, Odobesti, Cotesti, Cotnari, Tarnavele si sortimentele de vinuri romanesti ca :Grasa, Tamaioasa, Babeasca, Busuioaca, Feteasca alba si altele.

"Sa nu uitam, de romani ca si la alte popoare din totdeauna, vinul a fost partas alaturi de oameni, atat la necaz cat si la bucurie, simbol al prieteniei, al intelegerii, al voiosiei, sursa de inspiratie sau meditatie pentru poeti, ganditori si compozitori..."

La finele anului 1998, viile ocupau o suprafata de aproape 250.000 de hectare, si pe locul 12 ca productie(cca. 6.500.000 hectolitri, vinuri clasificate la finele anului 1997).

Harta Viticola

Pe teritoriul Romaniei, suprafetele / plantatiile viticole sunt raspandite sub forma de lant continuu sau asezate dispersat, constituind dupa caz, regiuni (zonale) viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri: 7 regiuni / zone viticole, cu numeroase podgorii (aproape 40) si centre viticole (peste 160), cunoscute pentru vinurile de calitate si vinurile speciale, astfel:

  • Zona viticola a dealurilor Subcarpatilor Meridionali cuprinde podgoriile: Dragasani, Samburesti, Leordeni-Stefanesti, Dealu Mare, (cu centre viticole: Boldesti-Scaieni, Valea Calugareasca, Urlati-Ceptura, Tohani, Pietroasele, Merei, Breaza, Naieni, Valea Teancului) si Costesti.
  • Zona viticola a colinelor si dealurilor subcarpatice de rasarit cuprinde podgoriile: Odobesti, Panciu, Cotnari, Iasi, Husi, Nicoresti, Dealu Bujorului, Ivesti.
  • Zona viticola din centrul Transilvaniei cuprinde: podgoriile Tarnave si Alba Iulia (Tara Vinului), in care cele mai renumite centre citicole sunt: Jidvei, Alba Iulia, Blaj, Apoldu, Miercurea, Medias, Tarnaveni, Sebes, Aiud, Valea NIrajului, Lechinta si Bistrita.
  • Zona viticola din vestul si nord-vestul Transilvaniei cuprinde podgorii si centre viticole ca: Oradea-Diosig, Zalau, Valea lui Mihai, Simleul Silvanei, Carei si Satu Mare.
  • Zona viticola din Banat cuprinde podgoria Banatului, care reuneste centrele viticole Silagiu, Dealul Tirolului, Moldova Noua, Recas si Teremia si respectiv podgoria Aradului cu doua centre viticole mai importante Siria-Madarat si Minis-Bratca.
  • Zona viticola din Sesul Dunarii in care se reunesc podgoriile Severinului si Greaca precum si centrele viticole Corcova, Sadova-Corabia, Segarca, Turnu Magurele Draganesti-Olt si Dealul Craiovei.
  • Zona viticola a Dobrogei cu podgoriile Murfatlar (centre viticole - Murfatlar, Medgidia si Ceravoda), Sarica-Niculitel, Istria-Babadag si Ostrov.

Atractii Turistice -Panciu

Primăria Oraşului Panciu implemetează, începând din 17.02.2011, Proiectul „Tradiţie şi Spiritualitate pănceană”- proiect pentru promovarea obiectivelor turistice cu valoare identitară din oraşul Panciu, Judeţul Vrancea, Cod SMIS18649. Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Obiectivul general al proiectului îl constituie dezvoltarea şi consolidarea turismului în oraşul Panciu prin intermediul promovării şi valorificării durabile, la nivel naţional, a potenţialului turistic cultural şi natural local, sporirea importanţei turismului şi culturii ca factori de creştere economică. Obiectivele specifice ale proiectului constau în promovarea obiectivelor turistice: Mănăstirea Brazi şi Paraclisul Schitului Brazi; Schitu „Sfântul Ioan Botezătorul”; Beciurile monumente de patrimoniu: Beciul Domnesc, Beciul Marin Ştefan, Beciul Vlădoianu; Meşteşugul vinului. Valoarea totală a proiectului este de 998.218,52 lei. Perioada de implementare a proiectului este de 19 luni, începând cu 17.02.2011. Pentru amănunte legate de acest proiect vă rugăm să vizitaţi pagina de internet a proiectului: www.panciuturistic.ro pentru informaţii despre atracţiile turistice ale oraşului daţi click pe link-urile de mai jos.

Postări populare

http://www.sfi4.com/12252119/FREE
Loading...
A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhiva postari

POTGORIA VRANCEANA-PANCIU

Curs Valutar BNR

www.aaz.ro

Va place acest blog?