luni, 28 noiembrie 2011

Vand manza in varsta de 6 luni, culoare rosie,coama neagra,pret 250 euro neg...tel 0754524908 sau podgoriavranceana@yahoo.com
Vand iapa rosu inchis-negru,varsta 6 ani,pret 1400 ron,foarte blanda,invatata mai ales in a le tractiunii...marime medie,sanatoasa si fara "obiceiuri proaste"Tel 0754524908 sau podgoriavranceana@yahoo.com
De vanzare purcelusi  , rasa de carne,  sunt bine crescuti si intretinuti ,varsta 3 luni,pret 240 ron/buc.Avem 10 bucati,crescuti traditional, pentru detalii sunati la nr 0754524908
Importanţă
Viţa de vie  este atestată pe teritoriul ţării noaste încă din antichitate.
Se cultivă pentru fructele sale, strugurii, care prin compoziţia lor chimică exercită o influenţă pozitivă asupra organismului îndeplinind un rol energetic, vitaminizant, alcalinizant, diuretic.
Viţa de vie se cultivă pe terenuri improprii altor culturi valorificând superior terenurile în pantă mare şi nisipurile.
Strugurii şi vinul sunt produse deosebit de apreciate atât pe piaţa internă cât şi la export aducând venituri importante unităţilor cultivatoare.
Din punct de vedere social, viticultura oferă activitate multor oameni în tot timpul anului iar prin specificul ei contribuie la ridicarea nivelului profesional al cultivatorilor.
Clasificare
Viţa de vie aparţine familiei Vitaceae, genul Vitis, care cuprinde specii americane folosite  ca portaltoi şi specia euroasiatică (Vitis vinifera) ce grupează soiurile roditoare, cultivate pentru struguri de masă, de vin şi de stafide.
În viticultură mai întâlnim aşa- numiţii hibrizi producători direcţi , rezultaţi din încrucişarea dintre speciile americane şi europene, dar care dau struguri şi vin de calitate inferioară şi producţii scăzute.
Înmulţire
Înmulţirea viţei de vie se face asexuat, pe cale vegetativă (prin butaşi, marcote, altoire) fiind metoda generalizată de înmulţire la viţa de vie.
Înmulţirea de bază la viţa de vie este  altoirea . Ca rezultat al îmbinării  de natură anatomică, fiziologică şi biochimică dintre portaltoi şi altoi rezultă o nouă plantă. Altoiul generează partea aeriană, iar portaltoiul formează sistemul radicular.
Reuşita altoirii, este condiţionată în principal de afinitatea şi starea fiziologică a partenerilor, de metoda folosită şi de perfecţiunea tehnică a operaţiei.

Fructe in "cosulet"

1 pepene galben, 2 prune, 2 kiwi, 200g boabe de struguri fara samburi, 150g pepene verde, 2 linguri rom, scortisoara

Pepenele galben se taie in doua,se curata de seminte si se scobeste de o parte din miez;miezul scos se taie cubulete mici. Se indeparteaza samburii prunelor si se taie felii;la fel se taie si fructul de kiwi. Se pun fructele,impreuna cu strugurii in jumatatile de pepene. Adaugam si pepene verde taiat cubulete si stropim totul cu rom.Se presara cu scortisoara si se dau "cosuletele" la frigider.
Salata de fructe

150g miez de pepene galben, 150g boabe de struguri, 3 linguri ulei, putin ghimbir proaspat ras, 2 linguri suc de portocale,100g piept de pui fript

Se amesteca pepenele taiat cubulete cu boabele de struguri.Peste ele se toarna un sos format din ulei, suc de portocale si ghimbir. Se serveste salata alaturi de pieptul fript taiat fasii.

              
Vitel cu ragout de struguri


100g muschi de vitel, 4 linguri ulei, 1 catel usturoi, 100g ciuperci, 150g struguri, patrunjel tocat

Muschiul se prajeste in 2 linguri de ulei. In alta tigaie se adauga restul de ulei si se calesc usturoiul tocat si ciupercile feliate. Se amesteca si se frig inabusit 10 minute. Se adauga strugurii si la final patrunjelul tocat.
Conservare

 Printr-o  reteta italieneasca din 1831, strugurii se pot conserva vreme indelungata. Boabele care nu sunt stricate sau sparte se aleg, si se pun cu grija in 2 sau 3 straturi intr-o lada, separand fiecare strat cu frunze de piersic. Lada se asaza pe scanduri si se depoziteaza intr-un loc uscat si bine aerisit. Astfel, strugurii se conserva bine pana in luna ianuarie, uneori chiar si pana in februarie.
     
Consumul de struguri

Atentie! Strugurii trebuie consumati in cantitati moderate de catre diabetici si persoanele supraponderale. Strugurii proaspeti se pot consuma de minune cu branza sau cu lapte batut.
Substantele din struguri
 
Strugurii contin potasiu, care ajuta la eliminarea surplusului de apa din celule.

Acizii si enzimele din struguri reechilibreaza schimbul de materii, favorizeaza arderea grasimilor si, in plus, activeaza functiile ficatului si ale rinichilor, eliminand toxinele din organism.

Elementele nutritive specifice fructelor usureaza digestia, impiedicand constipatia.

Substantele numite procyanidine, care se gasesc in special in strugurii negri si brumarii, reprezinta un factor important in apararea inimii. Aceste substante scad hipertensiunea si nivelul colesterolului.

Aceleasi procyanidine protejeaza pielea de influenta substantelor nocive din atmosfera si de actiunea razelor solare. Impreuna cu siliciul care se gaseste in coaja boabelor de struguri, redau elasticitatea si prospetimea tenului.

Vitamina B si magneziul din struguri sunt un adevarat balsam ptr. persoanele prea nervoase.

Taninii care se gasesc in struguri intaresc sistemul de aparare al organismului,neutralizand actiunea virusilor si a bacteriilor.
Exista nu mai putin de 450 de referiri la vin si la vita de vie in Sfintele Scripturi. Profetul Isaia a scris un cantec al vitei de vie. La nunta din Caana, Isus a transformat apa in vin. La Cina cea de Taina, vinul a devenit sangele lui Hristos.
  
Cele sapte calitati ale vinului lui Noe
   

Nu putine sunt legendele nascute din puterea sau calitatile vinului. Ajuns pe Insula Caprelor, Ulise a urcat pe tarm impreuna cu cativa tovarasi, putina hrana si un burduf mare de capra cu un vin rosu, tare.

Datorita acestuia a reusit Ulise si restul echipajului ramas in viata sa scape din pestera ciclopului Polifem. Cand i-au dat uriasului sa soarba din licoarea ametitoare, Polifem, care nu cunoscuse pana atunci sucul de struguri, a cazut, pur si simplu, beat de mort.

In Biblie, Noe a cunoscut si el cateva patanii puse pe seama vinului. Cand a iesit din Arca, la sfasitul potopului, a intalnit un tap. Animalul se infrupta cu nesat din crengile de vita care cresteau din abundenta. Starea evidenta de euforie si de veselie a bietului patruped l-a indemnat pe Noe sa cultive vita de vie. Si, cum se lamenta el, Satana s-a oferit sa-l ajute, sugerandu-i sa stropeasca via cu sangele a sapte animale. Anul urmator, via a rodit un fruct suculent, care purta caracteristicile animalelor sacrificate. Cand Noe a inceput sa bea din vinul aromat, a simtit ca devine: "curajos ca un leu, puternic ca un urs, nemilos ca un tigru, artagos ca un caine, siret ca o vulpe, guraliv ca o cotofana, galagios ca un cocos".
   
Vita de vie

Vita de vie era cunoscuta cu mult inaintea Mantuitorului. In Geneza (9:20), se spune ca Noe cultiva aceasta planta "imbatandu-si" simturile cu produsul ei rubiniu. Vinul era foarte apreciat si in Grecia antica, dar, in general, era consumat indoit cu apa.

Acest obicei a fost preluat si de romani, care au plantat vita de vie in teritoriile cucerite din Africa, Spania, Iliria si altele. La noi, licoarea bahica a cunoscut si o perioada de "prohibitie". Ptr. ca dacii de pe vremea lui Burebista se intrecusera cu gluma in privinta consumului de vin, regele - sfatuit de preotul Deceneu - a hotarat distrugerea tuturor acestor culturi. Totusi cand romanii au cucerit Dacia, cultivarea vitei de vie era din nou in floare.

In Antichitate, vinul se pastra in amfore de ceramica cu gatul subtire, iar gurile acestora erau astupate cu carpe inmuiate in ulei, ptr. a se opri continuarea fermentatiei. De-abia in secolul al XII-lea au ajuns la moda sticlele si dopurile de pluta.

In tara noastra exista la ora actuala peste 40 de podgorii recunoscute pe plan international, semn ca romanii nu si-au pierdut gustul si pricepere
Lasat in grija nimfelor, micului Dionisos i s-au dat in loc de jucarii, boabe de struguri. Si tot ele au incercuit fruntea acestui zeu frumos si vesel cu ghirlande verzi si struguri aurii si dulci. A fost astfel primul care a gustat din betia atat de vesela de care au profitat nimfele si satirii.

Ajuns barbat in toata firea, Dionisos a pornit sa imprastie in lume rodul parfumat si imbatator  al vitei de vie.  Umbla intr-un car tras de lei si tigri si era urmat de un cortegiu galagios format din nimfe si satiri, care dantuiau si cantau in jurul lui, iar vinul curge garla.

In cinstea acestui zeu al vitei de vie, ocrotitor al viticultorilor, se organizau serbari cu fast si mult antren - elinii le numeau orgii, iar latinii, bachanale.
Strugurii ocupa un loc considerabil in mitologia greaca si latina. Dionisos, fiul lui Zeus, - alias Bachus in mitologia latina - a cunoscut de mic euforia ascunsa in miezul acestui fruct.

miercuri, 23 noiembrie 2011

Ottonel-cel mai bun soi ,alegerea perfecta

Vand vin alb muscat ottonel de foarte buna calitate, productia noua, produs in gospodarie, de la 6 lei/l , in functie de cantitate ,pretul se poate negocia.Merita degustat.

Vand vin vrac-potgoria Panciu

PRODUCATOR DIRECT VAND VIN VRAC DIN ZONA VRANCEI, SOIURI NOBILE: REISLING, ALIGOTE, CABERNET SAUVIGNION , MERLOT IN CANTITATI MARI. PRET  5 RON/L....NEGOCIABIL IN FUNCTIE DE CANTITATEA SOLICITATA.TEL 0754524908 SAU podgoriavranceana@yahoo.com

vineri, 18 noiembrie 2011

Viticultorii romani se orienteaza catre piata vinurilor din Statele Unite

Anul acesta SUA au devenit cea mai mare piata de vinuri din lume si fiecare tara producatoare de vinuri vrea sa obtina o cota din ea. Una dintre cele mai recente este Romania. Sase dintre numeroasele vinarii ale tarii s-au reunit pentru a-si asigura cota de piata din SUA si au obtinut 3,5 milioane dolari de la Uniunea Europeana si guvernul roman pentru finantarea acestui efort.
O parte din efortul de intrare pe piata este o viitoare vizita la Napa (California) si San Francisco, iar alta a fost invitarea recenta a unor enologi americani sa viziteze Romania, informeaza ziarul american Napa Valley Register in editia de joi.
”Ca deschizatori de drum, noi cei care scriem despre vinuri am intalnit niste locuri aspre, dar vizita a fost interesanta, oamenii prietenosi si vinurile bune, daca nu chiar spectaculoase”, a afirmat semnatarul articolului, Paul Franson.
Efortul nu este surprinzator, remarca acesta. Romania, care detine aproape 500.000 de acri de podgorii, este al saptelea cel mai mare producator de vin din UE si printre primii zece din lume.
Vinul s-a facut in Romania de milenii si se presupune ca Bacchus s-ar fi nascut in Dacia. Din pacate, in timpul comunismului, guvernul a obligat podgoriile colective sa planteze soiuri cu randament ridicat, dar calitate scazuta, de multe ori in locuri gresite.Dupa revolutia din 1989, guvernul democratic a vandut viile unor companii private si persoane fizice, multi din afara tarii. Acesti proprietari noi au investit semnificativ, adesea cu ajutorul UE, pentru a replanta vii si a moderniza instalatiile de productie a vinului. Ca urmare, viile si vinariile vizitate de americani la mijlocul lunii august sunt in cea mai mare parte moderne, ingrijite si dotate cu echipamente performante.
Cu toate acestea, noile instalatii nu sunt suficiente pentru a depasi vinificatia perimata iar majoritatea proprietarilor au angajat consultanti din Occident – australienii sunt deosebit de populari – pentru a imbunatati vinificatia si a-i instrui pe romani sa produca vinuri moderne. Cel putin la cele sase vinarii vizitate, podgoriile, productia si chiar vinurile tin mai degraba de ”Lumea Noua” decat de ”Lumea Veche”, in limitele climei continentale.
Romania se afla pe latitudini similare cu Bordeaux, Piemont si alte regiuni de vinificatie renumite. Viile sale sunt cultivate in regiuni diferite, unele pe sol plat in apropierea Marii Negre, altele la poalele impresionantilor Munti Carpati, in interiorul lantului.
In Romania, unde este cald vara si frig iarna, vita de vie primeste suficienta apa naturala si in general nu este irigata. Zaharurile si alcoolul sunt mai reduse decat la multe vinuri din Lumea Noua.
Istoric, marea majoritate a productiei de vin a fost alba, dar acum este aproape de 50/50. De asemenea, consumatorii romani au preferat vinurile dulci, dar vinurile seci sunt tot mai populare si cele mai multe exporturi sunt de vin sec. Multe plantatii recente sunt de soiuri populare international, cum ar fi Pinot Grigio si Merlot, care par sa se comporte deosebit de bine, la fel ca Chardonnay, Cabernet si Syrah. Majoritatea cultivatorilor folosesc soiuri locale, printre care Busuioaca de Bohotin, Babeasca Neagra, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Feteasca Regala, Tamaioasa Romaneasca.
Una dintre cele sase vinarii din grupul care vrea sa patrunda pe piata din SUA, este Murfatlar, care, cu 8.200 de acri, este cea mai mare din tara. Niciuna dintre celelalte cinci nu se numara printre cele mai mari, iar unele au producatori de vin de top femei.
Vinariile implicate in promovarea pe piata SUA includ: Carl Reh Winery-Crama Oprisor (622 de acri de vita de vie), in proprietate germana; Cramele Recas (1.750 acri), co-proprietatea englezului Phillip Cox si a sotiei sale romance; Domeniul Coroanei Segarcea (750 acri) detinut de un om de afaceri agricultor de succes care are, de asemenea, aproape 70.000 de hectare de porumb, soia si alte culturi; British Halewood Romania (780 acri); Senator (2.250 de acri).
Multe dintre aceste companii au o oarecare prezenta pe piata americana. 12% din totalul exporturilor din Romania de 1,7 milioane de litri de vin, in valoare de 19 milioane de dolari, au mers in SUA in 2010, in cea mai mare parte spre comunitati romanesti.
Una dintre cele mai promitatoare vinarii este Cramele Recas, care introduce vinuri noi, printre care si cele locale, Feteasca Regala si Feteasca Neagra. Lucreaza cu Cameron Hughes Wines pentru a vinde Merlot si Pinot Noir in reteaua Sam’s Club. Furnizeaza de asemenea, linia de 4 dolari Unwined pentru lantul de supermarketuri Fresh & Easy si a furnizat Pinot Evil pentru Wine Group. Exporta 40% din productia sa de 1,1 milioane de sticle si este cel mai mare exportator din tara.Recas a investit 21 de milioane dolari in podgorii in 2001.Vinaria a angajat al doilea vinificator australian si are si unul spaniol. Phillip Cox are o filosofie simpla. ‘Le dam oamenilor ceea ce doresc’, a spus el, subliniind ca a plantat multe soiuri de Pinot Grigio pentru a satisface cererea.
Carl Reh Winery-Crama Oprisor a angajat recent un consultant din Australia. Produce aproximativ 1,3 milioane de litri pe an si exporta 875.000 de litri in Germania, majoritatea in vrac. Impreuna cu Domeniul Coroanei Segarcea si Vinurile Senator, Carl Reh are o prezenta redusa pe piata americana. Toate cele trei sunt in cautare de importatori.
Segarcea are un set de instalatii impresionante printre viticultori. Proprietarul, Mihai Anghel, si sotia sa, fost cardiolog reprofilat in vinificator, Cornelia Anghel, par a avea preturi mai mari decat majoritatea celorlaltor companii vizitate.
Halewood Romania, care exporta o mare parte din productia sa la sediul de origine din Anglia, si Senator par sa fie de asemenea informate despre piata din SUA.
Murfatlar, de departe cea mai mare vinarie din Romania, cu o productie de 2,5 milioane de sticle, are mai multi importatori din SUA. Dar, ca toate vinariile romanesti, doreste o distributie mai larga in America. A cheltuit 70 milioane dolari atat pentru ameliorarea podgoriei cat si a pivnitelor si are consultanti australian si francez.
Majoritatea producatorilor considera ca cel mai mare potential se afla in vinurile internationale seci moderate ca pret, cele mai populare aici, dar spun si ca exista o piata pentru soiurile romanesti unice. Putini par interesati si de exploatarea unor piete mici, dar ”fierbinti”, cu vinuri in care exceleaza istoric – alb sec, rosu, rosé, precum si vinurile muscat.
Vinurile incercate (mai ales seci destinate exportului) au fost bune asociate cu mancarea, altele bune singure. Pe pietele din SUA sunt de obicei necostisitoare: intre 8-15 dolari sau mai putin. Semnatarul articolului a precizat ca si vinurile autohtone sunt interesante.

Viticultorii care botează vinul riscă puşcăria – vezi proiectul de Lege a viticulturii

Proiectul de Lege a pieţei vitivinicole instituie ca infracţiuni adaosul de apă în vin şi producerea vinurilor din alte materii prime decât cele stabilite de legislaţie sau schimbarea compoziţiei prin adaosul unor substanţe, altele decât cele permise de lege. Pedepsele prevăzute de Codul Penal sunt cele cu închisoarea, pornind de la un an şi ajungând chiar la 20 ani dacă fapta a dus la decesul unei persoane.
Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de lege prin care “stabileşte cadrul juridic de funcţionare a filierei vitivinicole în producerea, atestarea originii, comercializarea şi controlul produselor vinicole”. Prin acest act normative, România transpune în legislaţia naţională reglementările europene.
“În Europa, România ocupă locul 6 la suprafaţa viticolă, locul 7 la producţia de struguri şi locul 7 la producţia de vin. Patrimoniul viticol reprezintă 1,6% din patrimoniul agricol şi 2,4% din suprafaţa arabilă a României. Gestionarea potenţialului de producţie al României prin Registrul plantaţiilor viticole şi stabilirea unor mecanisme care să permită organismelor sectoriale din cadrul filierei vitivinicole să asigure o trasabilitate începând cu parcela viticolă, strugurii recoltaţi până la obţinerea vinului este o condiţie impusă de legislaţia comunitară care reglementează organizarea comună de piaţă”, potrivit iniţiatorului.
Producţia de vin ar trebui să ajungă la 8 milioane hl
România ca ţară membră a Uniunii Europene în sectorul vitivinicol urmăreşte punerea în valoare a potenţialului de producţie, creşterea producţei de vin, de la 5 milioane hl la 8 milioane hl, creşterea suprafeţelor apte să producă vin cu denumire de origine controlată, de la 15.000 ha la minim 30.000 ha.
Un alt obiectiv este de a promova, cu prioritate, în noile plantaţii a soiurilor româneşti pentru vinuri de calitate competitive pe plan European: Fetească albă, Fetească regală,Tămâioasa românească, Grasă, Fetească neagră, Băbească neagră, Cadarcă, Frâncuşa şi Busuioacă de Bohotin.
În baza Regulamentului CE privind organizarea comună a pieţei vitivinicole, România beneficiază de o alocaţie financiară în cuantum de 42,1 milioane euro anual, în perioada 2009- 2013 pentru măsurile de sprijin solicitate în cadrul programului support.
Potrivit actului normativ, până la 31 decembrie 2015 se interzice plantarea de viţă-de-vie cu soiurile de struguri pentru vin, cu excepţia unui drept de plantare nouă, unui drept de replantare şi unui drept de plantare acordat pe o rezervă. Aceste excepţii se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.
Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a înfiinţa şi de a actualiza, de câte ori este cazul, dosarul exploataţiei viticole. Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate, cu soiuri admise în Catalogului Oficial al soiurilor al Uniunii Europene.

duminică, 6 noiembrie 2011

Cum recunosti un vin de calitate

Cum recunosti un vin de calitate
Caracteristicile generale ale vinurilor sunt date de culoare, claritate, aroma (si buchet la vinurile invechite), finete, continut de zahar, continut de alcool, aciditate, gust.

Etichetele vinurilor de calitate superioara fac referire la anul recoltei - un indiciu important despre valoarea vinului, deoarece calitatea recoltei difera de la an la an, in functie de factorii meteo din anotimpul respectiv (seceta, ploi abundente). Vinurile care sunt amestecuri din mai multe recolte nu poarta etichete datate.

Valoare nutritiva
Alcoolul etilic are o valoare energetica de 7kcal/gr. Vinul contine zahar si de aceea este purtator de "calorii goale", adica "nu tine de foame". In general, nu contine vitamine si nu este indicat consumul de vin atunci cand se urmeaza o dieta.

Principii de baza pentru servirea vinurilor

Principii de baza pentru servirea vinurilor


Principii de baza pentru servirea vinurilor :
  • Pentru o masa obisnuita in familie sunt indicate a fi consumate urmatoarele tipuri de vinuri:
    • vara - vinurile seci, acrisoare, moderat alcoolice;
    • iarna - vinurile rosii si mai tari, care incalzesc si tonifica organismul;
    • primavara - traditionalul vin pelin, alb sau rosu, sau vin alb sec, de calitate superioara;
    • toamna - vinuri tinere, complet fermentate.
  • Pentru o masa aleasa se recomanda o anumita ordine de servire a vinurilor, dupa calitate si felul de mancare; daca se vor servi mai multe tipuri de vin se va incepe cu cele usoare si se va termina cu cele tari. . Se vor servi dupa culoare, in urmatoarea ordine: albe, galbene, roze si rosii.
  • Vinurile tinere se servesc inaintea celor vechi.
  • Vinurile se servesc in sticle, care se deschid intotdeauna la masa, in momentul turnarii in pahare.
  • Vinul se asociaza cu majoritatea mancarurilor din carne alba si rosie, peste, fructe de mare, pasare , vanat, cu branzeturi, in special cascaval � fiind considerata combinatia ideala vin � cascaval. Nu se asociaza cu diferite salate, in special cu cele cu otet sau cele picante, si deloc cu ciocolata.
  • Fiecare familie de vinuri se serveste la o temperatura anume, ca sa-si dezvaluie aromele si sa-si valorifice optim calitatile de gust si buchet:
    • vinurile rosii si cele mai fine se servesc la temperatura camerei, deci trebuie aduse in camera cu doua sau trei ore inainte.
    • vinurile albe seci, demi-seci si dulci si cele spumante (sampania) se servesc racite.
    • cogniacul se incalzeste cu mana pe pahar pana ce temperatura sa ajunge apropiata de a corpului nostru.
Cum servim vinurile spumante :
  • paharul potrivit pentru astfel de vinuri trebuie sa fie cu picior, suficient de deschis la gura (nu cupa de sampanie � prea larga la gura) incat sa ingaduie degustarea si mentinerea acelui guler delicat de spuma, suficient de adanc incat sa poata permite o perlare spectaculoasa
  • inainte de a fi servita sticla se frapeaza la cca 7 grade C ( vinurile spumoase se frapeaza la cca 4-5 grade C)
  • cand se serveste, sticla se infasoara intr-un servet alb, si,fara sa se agite, se inclina usor tanandu-se dopul apasat se indeparteaza capastrul si se elibereaza incet dopul.Se toarna incet umplandu-se circa jumatate din pahar
Vinurile spumante :
  • de tip brut sau sec pot fi servite la masa cu aperitivele
  • de tip demidulci sau dulci pot fi servite cu desert

Vinuri

PANCIU (denumire de origine controlata Ordin 458/2003)

Vinuri albeFetească albăSec / Demisec
Fetească regalăSec
Muscat Ottonel Sec / Demisec / Demidulce
Pinot Gris Sec / Demisec
PlavaieSec
Riesling italianSec

Vinuri roşiiFetească neagră Sec / Demisec
MerlotSec
Pinot Noir Sec / Demisec
SauvignonSec / Demisec

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Casa de vanzare in Fantanele

Vand casa  complet renovata si imbunatatita.Toate de actualitate.Casa are 4 camere,baie,bucatarie.Anexa,si inca un corp nou construit din bca,2 camere,teren 2800mp cu deschidere de 13ml la 2 strazi,ambele pietruite.Merita vazuta.Pret35000 euro.In localitate se afla cel mai mare proiect de Eoliene din Europa,zona cu perspective.Casa se poate vinde si mobilata.Momentan este locuibila,merita vazuta.

Stiri Agricole

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca a fost prelungit,
pana la data de 20 septembrie, termenul limita pana la care fermierii pot depune Cererea de plata citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) aminteste potentialilor beneficiari,
precum si publicului interesat, ca pot depune, in decursul lunii august citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) elibereaza adeverinte pentru
Beneficiarii Schemei de plata unica pe suprafata - Campania 2011 citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca s-au efectuat platile in conturile beneficiarilor citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca in data de 15 iunie s-a încheiat
Campania de primire a cererilor de acordare a platilor nationale directe complementare citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca, pana in prezent,
a fost depus un numar de 13.534 cereri citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) reaminteste fermierilor interesati ca
termenul limita pentru depunerea cererilor de sprijin pe suprafata citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) reaminteste fermierilor interesati ca elibereaza,
 beneficiarilor ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate citeste mai mult
 
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca, in perioada 16 mai - 15 iunie 2011,
crescatorii de ovine / caprine pot solicita Plata Nationala Directa Complementara pentru sectorul zootehnie citeste mai mult
 

Atractii Turistice -Panciu

Primăria Oraşului Panciu implemetează, începând din 17.02.2011, Proiectul „Tradiţie şi Spiritualitate pănceană”- proiect pentru promovarea obiectivelor turistice cu valoare identitară din oraşul Panciu, Judeţul Vrancea, Cod SMIS18649. Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Obiectivul general al proiectului îl constituie dezvoltarea şi consolidarea turismului în oraşul Panciu prin intermediul promovării şi valorificării durabile, la nivel naţional, a potenţialului turistic cultural şi natural local, sporirea importanţei turismului şi culturii ca factori de creştere economică. Obiectivele specifice ale proiectului constau în promovarea obiectivelor turistice: Mănăstirea Brazi şi Paraclisul Schitului Brazi; Schitu „Sfântul Ioan Botezătorul”; Beciurile monumente de patrimoniu: Beciul Domnesc, Beciul Marin Ştefan, Beciul Vlădoianu; Meşteşugul vinului. Valoarea totală a proiectului este de 998.218,52 lei. Perioada de implementare a proiectului este de 19 luni, începând cu 17.02.2011. Pentru amănunte legate de acest proiect vă rugăm să vizitaţi pagina de internet a proiectului: www.panciuturistic.ro pentru informaţii despre atracţiile turistice ale oraşului daţi click pe link-urile de mai jos.

Postări populare

http://www.sfi4.com/12252119/FREE
Loading...
A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhiva postari

POTGORIA VRANCEANA-PANCIU

Curs Valutar BNR

www.aaz.ro

Va place acest blog?