miercuri, 7 decembrie 2011

Viile si vinul din Romania

Viile si vinul din Romania

Atenţie, deschide într-o fereastră nouă. ImprimareEmail
Vie
Cultivarea vitei de vie a fost o preocupare straveche a strabunilor nostri. Getodacii, locuitorii stravechi ai pamanturilor de la Dunare, Marea Neagra si Carpati, pretuiau vinul in mod deosebit, iar vita de vie era una din cele mai de seama bogatii ale lor. Ei obisnuiau sa bea vinul turnat in coarne de bou, in ulcica sau chiar in tigve. Pe vremea marelui rege Burebista, intemeietorul primului stat centralizat dac, vinul devenise o mare pasiune a dacilor, incat regele sfatuit de marele preot Deceneu, a preconizat masura dezradacinarii vitei de vie. Actiunea lui a fost determinata, se pare, si din cauza interesului pe care-l aratau pentru vin popoarele vecine Daciei si care faceau dese incursiuni aici.
Cu toate masurile pe care le-ar fi luat Burebista si Deceneu, se stie cu siguranta ca la venirea romanilor in Dacia, cultivarea vitei de vie se practica pe suprafete intinse de teren. Romanii au adus in Dacia noi sortimente de vita de vie, au introdus noi procedee de taiere si practici de vinificatie. Ulterior, de-a lungul secolelor, vita de vie a continuat sa prezinte un mare interes si o preocupare de baza a popoarelor bastinasilor. Cultivarea ei nu a incetat nici o clipa, nici in perioada migratiei mai apropiate de zilele noastre. Dimpotriva, viticultorii si proprietarii de podgorii s-au aplecat tot mai mult asupra acestei indeletniciri si au devenit cunoscuti si dincolo de granitele tarii.
Vie Chiar daca au fost ani cu slaba productie viticola, chiar daca viile au fost "victimele filoxerei", renumele unor soiuri de vinuri si al unor podgorii s-au impus si dincolo de hotare. Trebuie amintite aici podgorii ca: Dragasani, Dealu-Mare, Odobesti, Cotesti, Cotnari, Tarnavele si sortimentele de vinuri romanesti ca :Grasa, Tamaioasa, Babeasca, Busuioaca, Feteasca alba si altele.
"Sa nu uitam, de romani ca si la alte popoare din totdeauna, vinul a fost partas alaturi de oameni, atat la necaz cat si la bucurie, simbol al prieteniei, al intelegerii, al voiosiei, sursa de inspiratie sau meditatie pentru poeti, ganditori si compozitori..."
La finele anului 1998, viile ocupau o suprafata de aproape 250.000 de hectare, si pe locul 12 ca productie(cca. 6.500.000 hectolitri, vinuri clasificate la finele anului 1997).


Harta Viticola
Pe teritoriul Romaniei, suprafetele / plantatiile viticole sunt raspandite sub forma de lant continuu sau asezate dispersat, constituind dupa caz, regiuni (zonale) viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri: 7 regiuni / zone viticole, cu numeroase podgorii (aproape 40) si centre viticole (peste 160), cunoscute pentru vinurile de calitate si vinurile speciale, astfel:
  • Zona viticola a dealurilor Subcarpatilor Meridionali cuprinde podgoriile: Dragasani, Samburesti, Leordeni-Stefanesti, Dealu Mare, (cu centre viticole: Boldesti-Scaieni, Valea Calugareasca, Urlati-Ceptura, Tohani, Pietroasele, Merei, Breaza, Naieni, Valea Teancului) si Costesti.
  • Zona viticola a colinelor si dealurilor subcarpatice de rasarit cuprinde podgoriile: Odobesti, Panciu, Cotnari, Iasi, Husi, Nicoresti, Dealu Bujorului, Ivesti.
  • Zona viticola din centrul Transilvaniei cuprinde: podgoriile Tarnave si Alba Iulia (Tara Vinului), in care cele mai renumite centre citicole sunt: Jidvei, Alba Iulia, Blaj, Apoldu, Miercurea, Medias, Tarnaveni, Sebes, Aiud, Valea NIrajului, Lechinta si Bistrita.
  • Zona viticola din vestul si nord-vestul Transilvaniei cuprinde podgorii si centre viticole ca: Oradea-Diosig, Zalau, Valea lui Mihai, Simleul Silvanei, Carei si Satu Mare.
  • Zona viticola din Banat cuprinde podgoria Banatului, care reuneste centrele viticole Silagiu, Dealul Tirolului, Moldova Noua, Recas si Teremia si respectiv podgoria Aradului cu doua centre viticole mai importante Siria-Madarat si Minis-Bratca.
  • Zona viticola din Sesul Dunarii in care se reunesc podgoriile Severinului si Greaca precum si centrele viticole Corcova, Sadova-Corabia, Segarca, Turnu Magurele Draganesti-Olt si Dealul Craiovei.
  • Zona viticola a Dobrogei cu podgoriile Murfatlar (centre viticole - Murfatlar, Medgidia si Ceravoda), Sarica-Niculitel, Istria-Babadag si Ostrov.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Parerea d-tra conteaza.

Atractii Turistice -Panciu

Primăria Oraşului Panciu implemetează, începând din 17.02.2011, Proiectul „Tradiţie şi Spiritualitate pănceană”- proiect pentru promovarea obiectivelor turistice cu valoare identitară din oraşul Panciu, Judeţul Vrancea, Cod SMIS18649. Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Obiectivul general al proiectului îl constituie dezvoltarea şi consolidarea turismului în oraşul Panciu prin intermediul promovării şi valorificării durabile, la nivel naţional, a potenţialului turistic cultural şi natural local, sporirea importanţei turismului şi culturii ca factori de creştere economică. Obiectivele specifice ale proiectului constau în promovarea obiectivelor turistice: Mănăstirea Brazi şi Paraclisul Schitului Brazi; Schitu „Sfântul Ioan Botezătorul”; Beciurile monumente de patrimoniu: Beciul Domnesc, Beciul Marin Ştefan, Beciul Vlădoianu; Meşteşugul vinului. Valoarea totală a proiectului este de 998.218,52 lei. Perioada de implementare a proiectului este de 19 luni, începând cu 17.02.2011. Pentru amănunte legate de acest proiect vă rugăm să vizitaţi pagina de internet a proiectului: www.panciuturistic.ro pentru informaţii despre atracţiile turistice ale oraşului daţi click pe link-urile de mai jos.

Postări populare

http://www.sfi4.com/12252119/FREE

Arhiva postari

POTGORIA VRANCEANA-PANCIU

www.aaz.ro

Va place acest blog?

Powered By Blogger