Un şpriţ la hrubele lui Ştefan cel Mare

Galeriile subterane vechi de peste 500 de ani din zona Panciu adăpostesc peste 200.000 de sticle de şampanie puse la învechit. Legenda spune că subsolurile de la Panciu au fost construite strategic, pentru a adăposti nevestele, copiii şi averea plăieşilor în timpul războaielor cu turcii.

Liniştea, natura sălbatică, istoria şi vinurile de calitate sunt atuurile zonei Panciu-Soveja. Turiştii sunt atraşi cu drumuri foarte bune, oameni ospitalieri şi prietenoşi, preţuri rezonabile.
„N-o să găsiţi în veci un răsărit de soare mai melancolic decât la Tulnici, n-o să aflaţi niciunde atâta mister şi ape curate ca la cheile Tişiţei şi n-o să mai decoperiţi în niciun loc din România vin atât de bun şi fete atât de frumoase", spune un localnic din Panciu.
Comoara de sub deal
Hrubele din Panciu au fost săpate în anul 1494, pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare şi au o lungime de trei kilometri. Unii spun că au şi mai mult, dar o parte ar fi atât de bine ascunse, încât n-au fost descoperite pe de-a-ntregul niciodată. Construite sub formă de tuneluri, hrubele au un culoar principal, pe care se poate trece cu carul plin cu butoaie, din care se ramifică nu mai puţin de 36 de galerii.
Aici îşi ascundeau plăieşii - atunci când plecau la războaie cu turcii, cu tătarii, ori cu alte hoarde - nevestele, copiii şi bruma de avere. În 1949, ascunzătorile au fost transformate în spaţii pentru păstrarea vinurilor „făurite" din viţa nobilă de pe teritoriul podgoriei vrâncene.
Aici a botezat Ştefan Băbeasca
Legenda spune că hrubele au fost vizitate de numeroase ori de Ştefan cel Mare, acesta fiind locul unde domnitorul sărbătorea alături de ostaşii săi fiecare bătălie câştigată. „Înfometat şi însetat după un război, s-a oprit la hrube unde i-a cerut unei bătrâne ceva de mâncare şi de băut. Femeia i-a adus un vin roşu care, deşi era foarte savuros, nu avea nicio denumire.
Atunci, Ştefan cel Mare a hotărât ca vinul să fie cunoscut sub numele de Băbească Veche", povesteşte Adrian Toma, directorul societăţii Veritas Panciu, care are în grijă reţeaua de tuneluri. În 1968, în hrube a început să fie depozitată şampanie pentru învechire. Acum, aici sunt păstrate peste 200.000 de sticle. De altfel, din anul 2000, galeriile subterane au trecut în proprietatea privată a societăţii, după ce în '97 au fost declarate obiectiv de patrimoniu naţional.
Punct de atracţie pentru vedete
Hrubele reprezintă un punct de interes pentru zeci de mii de turişti atât din ţară, cât şi de peste hotare, în special din Germania, Franţa, Spania şi ţările nordice. Printre vizitatorii de renume se numără Nadia Comăneci, Gică Hagi, Bela Karolyi, Grigore Vieru, Nicolae Văcăroiu, Emeric Ienei, Anghel Iordănescu sau Gică Petrescu.
„Pe lângă oferta turistică, care include vizitarea hrubelor, a podgoriei Panciu, a colecţiei de vinuri, a combinatului de vinificaţie, a vinotecii, precum şi masa la restaurant, realizăm şi şampanie cu etichetă personalizată. Printre doritori s-au numărat echipa de fotbal Steaua, Adrian Enache, Gică Petrescu, iar în ultima perioadă am început să facem şi pentru miri", mai spune Adrian Toma.
Cazare în zonă
În zona Panciu există peste 50 de pensiuni în oraş şi în satele din apropiere. O cameră la o pensiune de trei margarete costă 150 de lei pe noapte. Mult mai ieftină este cazarea la pensiunile rurale: între 60 şi 100 de lei pe noapte pentru o cameră. Pot fi luate în calcul şi hotelurile din Focşani, aflat doar la 25 de kilometri, dar şi zecile de pensiuni din zona Soveja-Lepşa.
Atracţii
Cine ajunge în zonă poate vizita hrubele lui Ştefan cel Mare, Mausoleele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Focşani şi Soveja, Parcul Natural Putna Vrancei, Rezervaţia Naturală „Focul viu" de la Andreiaşu de Jos, Podgoriile Panciu, Odobeşti, Coteşti şi Jariştea sau Mănăstirile Soveja, Mera, Dălhăuţi, Trotoşanu, Recea şi Vizantea.